09 august 2012

Ar mai fi ceva

După Fukuyama am tras la un hotel în Osaka – cameră japoneză, obrazu’ supțire cu cheltuială se ține – aveam să ne trezim devreme, domnu’ Inginer avea să plece la aeroport, eu înapoi la Hiroshima și la birou. Nimic nu trebuia lăsat la voia întîmplării și inspirației de moment, drumul de la hotel la gară trebuia experimentat, ceea ce am și făcut, și înainte să mergem la culcare am întrebat într-un glas: Bem o bere?

Recunosc că ochisem încă dinainte locul: Era un turn în vîrful căruia scria Nissay (nici în ziua de azi n-am idee ce-i aia, dar e lîngă Shin-Osaka) și care arata ca o clădire de birouri cu “ceva” la parter. Logic, în acel “ceva” trebuia să fie și “ceva” de băut.

Și a fost. Am înotat din greu împotriva curentului de personaje alb-negru care ieșeau de la birou (era 9 seara) și am intrat. La prima vedere, amintea de barurile gay, pentru că erau numai bărbați. (Într-un colț stătea o femeie singură și mînca repede: trebuie să fi fost o lesbiană înfometată.) Majoritatea în costum, doar la o masă cîțiva în (oh!) overall. Majoritatea erau deja beți; doar la una din mesele din mijloc un bărbat mai în vîrstă, de unul singur, își făcea tacticos shabu-shabu. (Nu vă gîndiți la prostii, asta e un fel de fondue japonez de carne: ai pe masă un mic aragaz cu butelíe pe care bolborosește o supă în care înmoi feliile de carne crudă și diverse alte legume.) Ceva mai tîrziu a apărut un tip tînăr care, după multe plecăciuni adînci, a început să stea de vorbă. Trebuie să fie vorba de o avansare, am dat sentința unanimă domnu’ Inginer și cu mine. Pe urmă am plecat acasă.

Descoperiserăm, dragii moșului, un local cu salary men. Unul din lucrurile cele mai interesante care merită (da, merită!) vazute în Japonia.

Salary Men

3 comentarii:

Zaza spunea...

"Într-un colț stătea o femeie singură și mînca repede". Genial.

Pinocchi0 spunea...

Viața bate filmul.

Daniel spunea...

"...își făcea tacticos shabu-shabu. (Nu vă gîndiți la prostii)"
Ma omori.... Rad cu lacrimi =))=)))=)))))