Acesta este un individ care ataca si loveste alti oameni, si asa ceva nu e cazul sa umble liber prin lume, pentru ca va ataca si va lovi cu siguranta din nou. Asa grait-a The Unspeakable, in binecunoscutul lui ton oficial-impresionant. M-am asteptat sa aud un chicotit al domnului Inginer, ceea ce, persoana inculpata fiind, ar fi fost o obraznicie. Dar nu l-am auzit. Sau poate ca acustica ferestrei pe jumatate deschisa nu era suficienta. Eu unul m-am lamurit cine e agresorul, raspunse politistul sec.
Mai tirziu, asezati comod la masa din sufragerie, auzeam lectia de morala. Cind ma uit la dumneavoastra, spunea acelasi politist, am impresia ca n-ati omori o musca. Cind ma uit la vecinul dumneavoastra, cu locuinta lui plina de feng-shui si cu hainele lui de yuppie, tot asa. Ceva nu se potriveste. Nu vi se pare ca toata chestia asta e un soi de gradinita de copii mari? Facu o pauza retorica, asteptind sa vada daca il contrazice cineva. Nu l-a contrazis nimeni. Se intoarse spre mine: Dumneavoastra ce parere aveti? Dupa ce zdranganisem o vreme prin bucatarie, stateam acum in pragul usii cu prosopul de vase in mina. I-am raspuns scurt ca Unspeakable ma injurase fara motiv cu vreo doi ani in urma si facusem reclamatie scrisa la politie. Parea ca stie deja.
Duminica dimineata la sase, domnu’ Inginer se trezi cu acelasi zimbet satisfacut pe fata. Apoi ma privi si ma intreba daca mai sunt socat. Mai eram, si i-am explicat ca ma ingrijoreaza situatia si felul in care ar putea sa evolueze in cele trei saptamini cit mai avem de stat in locuinta veche. Ne-am baut ceaiul si am pornit spre aeroport.
Cu multi ani in urma, bucataria noastra arsese pe jumatate: Plitele statusera o zi intreaga date la maximum si totul se carbonizase de jur imprejur. Mirosea a diverse materiale sintetice arse. Colombina era convinsa ca ea se invirtise pe acolo inainte sa plece la birou, si maturase butoanele cu geanta de pe umar. Gogoscharski sustine ca isi aduce aminte cum invirtise repede de butoane inainte sa plece la gradinita. Eu nu il cred. Imi aduc aminte numai cum Prinzessa, odata intorsi acasa si aflati in fata rezultatului, incepuse sa cinte cu voce suava:
Beim Müller hat’s gebrannt-brannt-brannt
Da ist die Feuerwehr gerannt-rannt-rannt.
Cum ca adica la nea Popescu vecinu’ a ars azi noapte, au venit pompierii si, hahaha, iata ca in sfirsit s-a intimplat ceva interesant.
Inainte de controlul de siguranta mi-am luat ramas bun de la domnu’ Inginer si i-am spus inca o data, cu aceeasi voce severa, sa aiba grija de el, sa fie prudent si sa nu faca prostii. Ne-am imbratisat, apoi am trecut prin detectorul de metale fredonind usurel:
Terente si Didina
Se plimba cu masina
Dar la o cotitura
Ii da un pumn in gura...
13 comentarii:
spune repede "maschendrahtzaun" :D
Haha, dafür hab ich den falschen Akzent :-))
Herr Dipl.Ing. kanns besser, wenn auch leicht angehesselt...
Adica l-a pocnit pe vecinul cela al vostru?:) De ce?:)
Elf, exista mai multe intrebari posibile in cazul de fata: De ce nu l-a pocnit mai devreme, de ce nu l-a pocnit mai zdravan... daca tot e sa fim incorecti politic. Pai simplu, a fost ziua lui Mrs Unspeakable, au avut musafiri in gradina si au facut gratar. Iar gratarul nu s-au gindit sa il puna mai incolo, ca loc aveau destul in gradina, ci l-au pus chiar linga casa si sub ferestrele noastre. Domnu' Inginer s-a dus sa o roage sa dea gratarul mai incolo, si atunci "vecinul cela" a sarit la el cu vatraiul in mina. Se pare ca a fost un reflex de aparare, despre care eu unul imi pun intrebarile numite mai sus.
LOL
parca nu ar fi Germania...ci ceva mai latin:)
niste poze ar fi fost bestiale.
buza sparta, dinte rupt, pachet de gheatza si migrene?:)
vezi sa nu v-o coaca pana plecati. astia asa sunt: razbunatori si lasi.
De acord cu ultima remarca, desi numai in privinta persoanei direct implicate. Problema (lui) este ca nu se vede nimic, absolut nimic. Se cauta un maestru de machiaj si recuzita teatrala.
Io sunt o fiinta extraordinar de foarte bleaga. Asta o recunosc numai intre preteni, in rest zic si io ca diplomata, impaciuitoare, toleranta, blablabla, sanchi. Adica nu ripostez, nene, cand sunt agresata, fizic, verbal, moral, estetic, nervios, etc. Fac in cap multe cuvinte (vorba lui Gavagai) iar pe chip felurite masti da' de zis verbal, ca sa zic asa, nimica-nimicutza. Deci nici vorbe, daramite fapte...
Vecinii, eheeeeiiii, daca ar fi sa povestesc despre ei, eheeei..Da' de fapt o sa povestesc, ie-te ideea de post nou in blogul meu.
Dupe aceasta introducere autoflatanta, asa caci, cu ochii stralucitori si de admiratie, si de adrenalina (se stie ca noi femeile, cand e vorba de cafteala intre barbati...) nu zice decat atat:
Domnule Inginer, toate respectele mele!
PS
Si fara urme! *admirativ in continuare*
:-)
Multumesc, multumesc, i-am transmis :-))
Madelin, minunata introducerea: "fiinta extraordinar de foarte bleaga"!
Pinnochio, ma refeream la tipul asta de oameni, de care ai tu noroc prin vecinul cela al tau. "Pasiv-agresiv". Si de fapt, chiar ai zis ca o face (o lasitate): va vorbeste de urat pe la spate.
Meh, bine ca plecati. Luati-i si gratarul cand plecati, sa dea in apoplexie:)
Ah, nu, pentru gratar avem o idee mai buna, daca tot si-l pune de obicei sub balconul nostru... ;-)
WE, multumescu. E cumva o expresie de frustrare, ca ma si inervez cateodata de cat moale sunt (da' nu in sensul in care zicea Nusitatu despre femeie, deh...).
Pinocchio, am auzit io ca e sterila si dezinfectanta :-)
Las' ca va mutati voi la mahala, sa vezi ce misto o sa fie. Desi avea si Mr Unspeakable savoarea sa, povestit asa, de tine...
[cu privire nevinovata:] Sterila si desinfectanta, Madelin? La ce te gindesti, mm? Si chiar daca este, cind se incinge tot asa miroase ;-)
Dar mai sunt si alte savori, si fara Unspeakable. De exemplu, intr-una din seri, cind am mai facut un transport de maruntisuri la noul domiciliu, cei doi de la parter stateau la masa sub copacii din fata casei. La masa, adica asa, cu tot dichisul: Fata de masa alba, vesela de gala, pahare de vin cu picior inalt... Noi: Buna seaaraaaa, pofta buunaaaa... Ei: Heh, ati intirziat, s-a terminat mincarea!
(Ah, si apropo de dichis si de savori: Imi caram in brate masina de cusut cea noua, in ambalajul original. Pe care scria multilingv, iar in turca zicea: Dichis mașinî.)
Am si eu niste vecini din astia kitchiosi. E casa de langa si pentru ca bloculetul in care stau e mai inalt decat casa, vad tot la ei in curte.
Artisti, domne. Cand au fost niste oscaruri au pus si ei o carpa rosie pe jos, prin curte. Si mese aranjate mumos si invitati si ce mai, tot showul. Si se uitau la un ecran imens, la...Oscaruri.
Ieri, isi facusera un fel de gazebo, in care o ea poza la o alta ea, iar un el zdranganea la o chitara. Pesemne vazusera "Stealing beauty".
Capac a pus cand ala cu chitara a dat drumul la gratar. Aici e o caldura de capiezi, iar dobitocul facuse ditamai palalaia de gratar-semineu. Era seara si "asa se face", chiar daca sunt 35 de grade la umbra.
Trimiteți un comentariu