Desi vremea’i mizerabila, intors de la inot si saptamina culinara africana din parcul olympic, raspund la telefon cu voce de zile mari si insorite. Apropitarul. Adica, ce spun eu, sotul apropitesei, ca sa fiu mai egzact. Domnu’ Doctor, zice, am primit scrisoarea matale, am dat oarece telefoane si as avea pe cineva care. E cumva posibil sa vizitam apartamentul miercuri seara?
Si atit, Madelin draga. Fara intrebari existentiale si mai ales fara regrete exprimate. De usturoi si guri corespunzator mirositoare ce sa mai vorbim. Pe cind sampania? ;-)
4 comentarii:
Pfui, mai vedem noi miercuri.
Io dau sampania cu placere, cand vrei tu. August? Octombrie? Ca poate n-o sa ma apuce amocul intr-atat incat sa vin sa o dau la noua casa :-)
Buey, iar mi-aduc aminte de ghimpele meu contra cercetatorilor (PhD, etc :-) ). Cand au, nene, de gand sa construiasca teleportatorul ala?...
Mai teleportator decit Taromul?
:-)
Ei, cum a fost?
Cum a fost, ehehei, cum a fost...
*surîs*misterios*
Trimiteți un comentariu