Dupa scena liftului si a secundelor decisive, am intrat in birou si am inceput sa-mi citesc mailurile. Poza era acolo. Am pus-o pe blog, apoi am sters-o imediat.
La prinz am fost sa maninc la arab. Binecunoscuta atmosfera de familie. Gindindu-ma, mi-au dat lacrimile, le-am ascuns in servetul apretat, apoi mi-am bagat nasul in capitolul de carte pe care il aveam de recenzat si am asteptat cahfeaua. Era plin, fiul sefului s-a asezat vizavi de mine. De fapt nu stiam cine e, dar seful s-a asezat si el alaturi, m-a intrebat “Cum merge, sefule?”, eu m-am fisticit, am ezitat, el m-a intrebat de ce ezit. I-am spus. Apoi baiatul s-a bagat in vorba (din politete, in germana): Tata, mi s-a stricat iPhone-ul. Lasa-l incolo de iPhone, mai bine citeste, uita-te la domnu’, vezi, toata lumea citeste. Etc., etc.
M-am intors in birou si am postat din nou poza. Nici cind au venit Prinzessa si Gogoscharski nu am fost atit de emotionat.
Fiecare din voi a ghicit cite o bucatica, si asta ma emotioneaza inca si mai tare. Inca nu sint bunic, dar sint pe cale. Micul pamintean, fiul, nu tocmai, se pare ca este o fetita, dar inca nu se stie. Iar burtica, da, este a Prinzessei.
Si: Afara ninge.
7 comentarii:
imbratisari:)
Abia astept o poza cu bebelusul caruia ii cinti la flaut:)
iupiiii! eine kleine(re) prinzessin ist unterwegs, glückwunsch!
<(((<
Păi atunci trebuie să-ţi schimbi patronimul în Geppetto, domnule! :)
Să fie iubită - am eu aşa o bănuială că e menină, chestie care o să te topească de tot.
Mut, aplaud.
bravo. esti un om norocos.
sanatate celor mici.
domne, urari de bine cu felicitari.
Daca ai nevoie de bona cu PhD si MD (ambele pa copii), lemme know :)
(pentru ca daca imi iese shpilul cu interviul de il am acum pe 17 in Freiburg, o sa fiu prin zona)
Trimiteți un comentariu