Am mai văzut o dată privirea aceea. Recepționera fonfăi în direcția mea, uitîndu-se cu un ochi suspicios la Gogoscharski:
– Have you been booking a twin room?
– I’ve booked a double room, with two beds, for my son, and for myself.
Aceași privire o avusese conțopistul de la personal, cînd eu, inginer stagiar, îi pusesem pe tejghea un cocoloș rozaliu de carton, legitimația de servici spălată odată cu cămașa. Conțopistul extrăsese poza rămasă intactă, o aplicase pe o legitimație nouă, apoi apucase cocoloșul cu două degete, îl privise pentru o secundă cu ironie de moromete și îl lăsase să cadă în coșul de gunoi. Foanfa aruncă aceeași privire în ecranul calculatorului și spuse ceva de un al doilea pat care era oricum în cameră.
Al doilea pat era pliant și fusese folosit cu destule ocazii pînă la noi. Gogoscharski făcu cunoștință în prima noapte cu barele transversale, iar în a doua se intinse lîngă mine în patul matrimonial, generos și elastic.
În miez de noapte, am sărit amîndoi ca arși pînă’n tavan. Apoi stăteam amîndoi în fund, ținîndu-ne de mîini, cu inimile bătînd să ne sară din piept pe gura căscată, și întrebîndu-ne:
– Ce s-a’ntîmplat?
– Was??
– Was ist los?
Ne-am întins la loc și n-am mai spus nimic timp de vreo două minute. În care am înțeles: Eu mă întorsesem pe partea cealaltă, patul se scuturase, el crezuse că sînt pe cale să cad din pat și sărise să mă prindă. Eu crezusem că visase ceva și era pe cale să pornească din nou în somnambuliile copilăriei și sărisem să-l prind și să-l liniștesc. Ne ținusem strîns de mîini.
Mi-a spus apoi rîzînd că s-a obișnuit să facă asta dintr-o tabără cu fratele lui (care chiar cădea din pat) și că o mai făcea, din cînd în cînd, și cu prietena lui.
3 comentarii:
hehe, si baiatul meu cade din pat aproape de fiecare data cind dormim la hotel :)
acasa il proptesc cu scaune..
Eu nu prea mai obișnuiesc să cad din pat :-)
e mult mai bine decit sa cazi in tavan..
Trimiteți un comentariu