18 martie 2011

Răsfoim, doi: Țiganii și matematica

Iată de astă dată un articol care mi-a plăcut:

Chronaki, A. (2005). Learning about ‘learning identities’ in the school arithmetic practice: The experience of two young minority Gypsy girls in the Greek context of education. European Journal of Psychology of Education, 20 (1), 61-74.

Fără să am pretenția să dau cuiva mură’n gură marile adevăruri publicate aici, iată cîteva idei compilate după gustul și vederile personale.

“As a rule, young boys are encouraged to become actively involved in their father's work (i.e., individual businessmen selling goods in the streets and music players), whilst girls mostly stay at home, leaming to do the housekeeping” (p. 62). De unde se vede că da, țiganii mai și învață – și să nu ne închipuim că e neapărat ușor ce învață ei. Să ne gîndim, de exemplu, la muzica instrumentală care cere eforturi și sacrificii de timp enorme. Deci ei sînt capabili de performanță, la fel ca oricine. În particular, capacitatea de performanță este valabilă și pentru matematică: “Most men (and sometimes women who are actively involved in their husband's or father's work) use arithmetic operations in relevant work practices (e.g., street commerce) quite competently” (p. 63). Aici se arată clar și calea (!) pe care ajung ei la acea performanță, anume luînd exemplu și participînd la practica părinților. (În articol se vorbește de practica tatălui ca mediu de învățare pentru fiu, dar afirmația poate să fie la fel de valabilă și pentru relația mamă-fiică, numai că aici este vorba de puțin altă practică.)

Pe de altă parte: “Their 'home' dialect does not possess words for many mathematical concepts (numeric or spatial), since these mathematical concepts have not been developed as part of the Gypsy culture. Examples of number words: l=ek, 2=dui, 3=trin, 4=star, 5=pants, 6=siov, 7=epta, 8=okto, 9=enea, 10=des, 11=desiek, 12=desidui, 13=desentrin, 14=desistar, 15=desipants, 16=desisiov, 17=desepta, 18=desokto, 19=desenia, 20=bis, 30=trianta, 100=sel, 200=dui sel, 1000=papin, etc. We see here that the numbers between 1 to 6 as well as number 10 are words in their dialect, whilst the numbers 7, 8 and 9 (as well as 30, 40, and up to 90) are words from the Greek language. As a result, numbers like 17, 18 or 19 are composed of words from both languages” (p. 63). Lipsa vocabularului adecvat este un handicap evident. “Adecvat” pentru ce? Desigur pentru comunicarea în școală, pentru că în practica de fiecare zi nu pare să le lipsească nimic.

Rezultatul: “The participation of Gypsy children in school is unsystematic, emotionally traumatic and can be described as an experience of continuous cultural conflicts (mainly rejection)” (p.63). Participarea în școală este pentru copiii țigani un eșec (dureros!), și asta din cel puțin două motive: Unul este handicapul vocabularului, care, repet, nu afectează abilitățile matematice în sine, ci abilitatea de a “vorbi matematică” cu învățătoarele și colegii aparținînd etniei majoritare. Celălalt este stigmatizarea, pe care o regăsim și în Grecia ca și în alte țări, și pe care autoarea grecoaică o vede așa: “The Gypsy community in Europe is perhaps the most stigmatised and marginalized due to its semi-nomadic lifestyle and its strong cultural identity that is visible physically (i.e., ways of dressing, ways of building and decorating their houses, ways of expressing their feelings, ways of celebrating and mourning)” (p. 62).

Concluzia: Da, țiganii eșuează adesea în încercarea de a învăța la școală. Dar asta nu pentru că n-ar putea sau n-ar vrea, ci pentru că școala este formată după chipul și asemănarea populației majoritare, și nu corespunde culturii lor. Eu unul văd aici în primul rînd eșecul școlii ca instituție, mai degrabă decît eșecul unor indivizi sau al unei etnii minoritare.

Va urma.

11 comentarii:

Tapirul spunea...

da, asta incercam si eu sa zic pe blogul lui vlad cand il citam pe bordieu si m-a urecheat sor'mea

vera spunea...

Ca sa nu dau in logoree sau roman fluviu, itzi zic numai atit, ca de la coneseur la coneseur: e ca heteronormativitatea. Totul e gindit numai dintr-o singura perspectiva.

Si asta e una dintre chestiile cele mai imputzite de discutat. Romanii nu accepta ca un motiv MAJOR pentru care copiii romi nu merg la scoala este felul in care sint tratatzi si de copii si de profesori.

Pai, propria mea fiica, stiind sa citeasca de la 5 ani, trancanea in ora in clasa I-a si-si deranja invatzatoarea si colegii, asa ca, dupa repetate alte metode folosite fara succes, am aflat de la 'Doamna' ca, "DESI AM PEDEPSIT-O LA MAXIM DE DATA ASTA, am pus-o, doamna, cu un tzigan in banca si TOT vorbeste!" (Am perdut shirul, dar nu mai revin).
Desigur, eu am considerat textul ei ca un succes al educatziei pe care i-am dat-o copilei, acasa, unde i s-a explicat repetat ca totzi oamenii/copiii sint la fel si esti prieten cu oricine, daca e un om bun si onorabil si itzi place de dinsa/ul.

drcraciun spunea...

Pinocchio, deoarece eu te consider unul din cei mai buni prieteni de ai mei on-line si chiar am respect real fata de experienta ta in general (atat de viata cat si de bloger), acum ca tot a fost vorba ata de mult despre tigani si despre prejudecati in ultima vreme pe tot felul de bloguri si recunosc ca este un subiect foarte greu si foarte anxiogen pentru multi, inclusiv eu, eu tie vreau sa-ti spun, doar tie aici, in premiera, si vreau chiar sa ma laud un pic fata de tine, recunosc, ca eu am resusit in sfarsit sa imi fac si eu cunoscute in mod public preferintele si prejudecatile mele politice (desi m-am cacait f. mult la inceput si in post si am divagat in tot felul de directii poate inutile) in postul meu cel mai recent despre Preferintele mele politice-partea II-a, si NU este o reclama la blogul meu, doar am simtit in mod real nevoia sa ma auto-congratulez si eu un pic, pentru ca asta e un lucru foarte mare pentru mine personal si a insemnat in mod sincer si realist foarte mult ca am indraznit si eu sa ma exprim o data in public despre asta in limba romana si fata de cei ce citesc romaneste. Doar atat am vrut sa te anunt.

Nu am zis prea multe despre tigani propriu zis in postul respectiv, esi este un link de suprt pentru tiagnii homosexuali actre sfarsit, deoarece eu ii consider pe acestia in mod real la dublu-risc atat pt,. persecutie cat si pt. patologie psihiatrica, tocmai din cauza de prejudecati venite actre ei atat din exterior de catre societatea mai larga, cat si din interior de catre comunitatea lor tiganeasca, cat si provenite din ei insusi ca un fel de self-hate.

murdoc spunea...

ok am citit ce-ai postat aici. scuze dar nu vad nimic esential nou. inadecvarea lor e justificata [corect] prin recurs la inadecvarea culturii careia ii apartin. solutia evidenta pare a fi, deci, schimbarea acestei culturi, asimilarea lor in cultura majoritara.

cat priveste observatia ta finala, n-o inteleg. scoala are scopul de-a forma indivizi competitivi in tipul de cultura majoritara [si nu ma refer doar la majoritatea ro, ci la ue etc]. deci "esecul" scolii se poate masura doar dupa acest criteriu, nu dupa intransigenta ei fata de cultura tiganeasca.

Pinocchi0 spunea...

Murdoc, bine ai venit la Jurnal și la domnu' Inginer :-)

Cred că trebuie să repet intenția principală a seriei de articole despre țigani: Am auzit pînă acum prea multe și prea radicale păreri formulate după ureche, așa că m-am apucat să citesc literatură serioasă și să împărtășesc cele citite cu cititorii mei. Școala nu este decît o temă secundară în toată chestia.

Acum comentez comentarul tău: Ce înseamnă inadecvare? Cum că adică țiganii și cultura lor sînt inadecvate la ce? Aici mi se pare că sugerezi un sistem de referință absolut, dar nu știu dacă te-am înțeles cu adevărat.

Școala nu are scopul "de-a forma indivizi competitivi in tipul de cultura majoritara". Scopul școlii este să învățăm, astfel încît să înțelegem lumea mai bine și să acționăm mai bine, astfel încît să trăim cu toții mai bine. Aici văd eu și criteriul după care poate fi evaluat succesul școlii. Chestia cu formarea de indivizii competitivi in tipul de cultură majoritară parcă se numea pe vremuri "formarea omului nou" -- la asta te referi? (Desigur, nu neg că asta face, practic, școala, dar asta nu cred că ar trebui să fie intenția.)

drcraciun spunea...

As avea si eu comentariu ca tot m-am gandit eu la diversele mele prejudecati personale luate rand pe rand spre nejustificat de generalizatoare diverse catgorii nationale si de gusturi de mode(deci eu am chiar luat natiile la rand si am zis direct ca, de ex. mie nu-mi plac asiaticii, cu exceptia chinezilor si japonezilor, mie mi-e frica de africani, mai ales de somalezi si de sudafricani, am mai zis mie nu- mi place de Yasser Arafat ca nu-mi pace cum ii sade cu basmaua aia cu patratele in cap si are nasul coroiat si tenul urat, desi imi palce de printul Hamdan al Dubaiului cu aceeasi basma in cap, sau nu pot sa sufar roscatii si pistruiatii ...toate chiar adevarate va asigur!)...dar cand am ajuns la tigani, nu stiu de ce, dar eu m-am blocat...pt. ca mie personal camd ma gandesc la tigani NU, dar NU pot absolut NICIODATA sa ii vad ca grup monolit, pai ce legatura este intre Florin Salam de exemplu si un gitan andaluz sau tiganul ala albanez gay care-mi place mie ca arata ca un model, sau tiganul care-si traficheaza copii sa cersesca prin tramvaie cu catelusi schiopi in brate, sau tiganul care traficheaza fete de 15 ani sa se prostitueze in Bergen...pai astia chiar ca sunt asa de diferiti unul fata de altul, ca de la cer la pamant...de aia mi-am dat si eu seamna cat de mult am gresit eu la prejudecatile alea generalizatoar de natii, desi poate ca la Yaser Arafat am avut dreptate pt. ca pe el macar l-am luat ca individ ! Iar despre portughezi n-o sa ma convinga nimeni niciodata ca nu sunt toti perfecti (minus sociopatii si pedofilii, bineinteles, ca nu se poate sa nu aiba si ei din astia).

Eu cred ca ce nu ne place noua de fapt la tigani e o chestie de comportament social care ne este noua cultural straina si displacatoare si anxiogena toto data, si anume comportamentul de familie/clan, prezent si la unii arabi si la unii asiatici vs. comportamentul considerat de noi ceva mai "evoluat-civilizat" de individ, cu raspundere deci pe individ, asta ne suna noua mai bine la ureche si la multi vest europeeni de altfe (inclusiv mai ales la americani). Ne e frica de fapt de arhetipul hoardelor tatare.

Concluziile si intrebarile mele sunt:

1. nu poti generaliza la toti tiganii sa dai retete ca NU sunt toti la fel, si daca facem asa ne tradam propria noastra cultura si tendinta de a privi omul ca individ si nu ca famile sau clan, tocmai tendinta aia pe care ne straduim sa ne-o aparam de hoardele tatare;

2. trebuie sa te uiti in sinea ta de une iti vin prejudecatile pe care le ai si asta afli f,.usor gandindu-te la ce fel de oameni ai intalnit in viata ta si ce ti-a placut la ala si ce ti-a displacut la ala, e f. usor, chiar terapeutic va asigur (mai ales la cei vulnerabili pt. PTSD), si un copil poate sa faca asta;

3. ce aveti bre cu tiganii de va preocupa asa de mult pe toti in ultima vreme, de ce nu va ganditi de exemplu cum sa ajutati copii abuzati sexual de alaturi din vecini ca sati a chiar au probleme de functionare si integrare sociala, fie ac sunt albi, arabi ,tigani, negri, etc., sau mai bine, de ce nu exista servicii adcvate de sanatate mintala sa despisteze la timp riscul de tuburari afective si abuz de substante la persoanele predispuse sau vulnerabile, ca in fiecare zi se mai impusca in politist in cap im Romania si in lume chiar mai multi.De politistim cum sa le imbunatatiti viata de ce nu va gandiuti si la ei, sau nu va pasa ca se impusaca asa de multi poltisti poate. Poate va pasa de chirurgi, ca si ei se omoara de 4 ori mai des dacat ceilalti.


4. Murdoch, mie imi pace blogul tau la nebunie, dar de ce nu e voie sa vina criticii de arta amartori si profesionisti sa iti faca comentarii pe el ? (te asigur, de altfel, ca vasta majoritate ar fi favorabile)

murdoc spunea...

@pinocchio: salutari dlui inginer.

cat despre "inadecvare" - am citit pur si simplu fragmentele in italic din postul tau, si asta e concluzia, nu? cultura tiganeasca nu se "potriveste" prea bine cu cea majoritara [fie ro, fie occidentala]. sistemul de referinta nu e "absolut" dpdv teoretic, dar tinde sa fie absolut dpdv practic: asta e momentul istoric in care ne aflam, astea sunt culturile cu care lucram.

oricum, te contrazic apropos de scopul scolii. mi se pare ca TOT ce invatam la scoala seamana, in esenta, cu invatarea unei limbi straine: o limba nu te ajuta sa "intelegi lumea mai bine" - ci sa comunici mai bine cu un anumit tip de indivizi, care au invatat aceeasi limba. scoala face acest lucru din toate pctele de vedere, prin tot ce preda, formal sau informal.

daca vrei sa fortez o metafora, scoala pregateste masini, utile intr-un anumit tip de uzina [= cultura]. c'est tout.

@drcraciun: merci pt compliment. dar prefer sa pastrez blogul asa, gen revista sau site. e si mai simplu.

Pinocchi0 spunea...

drcraciun, îmi place ideea să căutăm motivele discriminării în noi înșine. Pînă la urmă tot de educație e vorba, dar în ce spui tu mergem un pas mai departe, spre cunoașterea de sine. Și aici găsim o întrebare interesantă: În ce măsură ține cunoașterea de sine de educație?

murdoc, mulțumesc pentru salutări, i le-am transmis, s-a mirat și s-a bucurat.

Mulțumesc și pentru clarificări, bănuiam eu că zicem cam același lucru. Dar, din exprimarea gen "A nu se potrivește cu B", unde B mai e și o chestie majoritară, eu am înțeles cum că B ar fi implicit o referință absolută. OK, eu aș fi preferat exprimarea "A și B nu se potrivesc unul cu altul", asta ar fi o exprimare care sugerează echilibru. Mă rog.

Dar, la punctul următor, să nu confundăm scopul explicit al școlii cu ceea ce reușește școala, practic, să facă. Școala dintr-un stat democratic european (hai să nu vorbim aici de USA) nu poate și nu are voie să aibă drept scop explicit uniformizarea culturală. Aici ar trebui căutată o declarație de misiune a școlii din România, trebuie să existe pe undeva. A respecta și a prețui diversitatea culturală ține de drepturile fundamentale ale omului, pe care școala este obligată să la respecte.

E clar că școala din România nu reușește nici pe departe să ajungă pînă acolo -- mă întreb în ce măsură s-a auzit despre didactică interculturală la pregătirea pesonalului didactic român. Și atunci, ce se întîmplă practic e foarte simplu: Cînd un profesor nu învață pedagogie, atunci folosește pedagogia pe care o știe, predă așa cum i s-a predat și lui. Ăsta n-ar fi un lucru fundamental greșit, pentru că este un mod de a conserva tradiția, dar duce la etnocentrism și asta nu e bine.

Discuția asta e foarte interesantă, constat, și în ton cu articolul pe care l-am postat azi. Revenim.

Pinocchi0 spunea...

Era să uit, ai mai sugerat un aspect interesant: limba și comunicarea. Mă gîndeam că didactica interculturală ar fi o "materie obligatorie" în pregătirea profesorilor măcar în contextul unor minorități cum ar fi ungurii. Aici problema e mult mai mică: Ungurii au doar altă limbă, valorile și stilul de viață sînt cam aceleași. Diferențele astea sînt mult mai mari în cazul roma vs. rest.

Discursul este foarte important pentru învățare. Limba (română, maghiară, romani) este o chestie de suprafață. Important ar fi aici, ca o chestie de profunzime, ca persoanele în cauză să "vorbească matematică". Țiganii vorbesc matematică, asta e clar, pentru că sînt buni comercianți. Dar folosesc altfel vocabularul matematic, au alte puncte de acces. Exact aici regăsim eșecul școlii ca instituție: Ea ar trebui să ofere -- independent de cultura și etnia elevilor -- puncte de acces multiple și flexibile, care s-ar reflecta apoi în flexibilitatea cunoștințelor și într-o mai bună capacitate de aplicare a lor. Dar ăsta este, cel puțin deocamdată, un ideal.

drcraciun spunea...

@murdoc: nu degeaba ti-ma spus eu "Murdoch" !!

Sa stii ca vreau si eu cand cresc mai mare sa incerca sa-mi fac o revista, acum la bloguri eu sunt doar la gardinita grupa mica, dar cand o sa ajung in cls, a 2-a sau a 3-a, vreau sa-mi fac revista ca sa-i epatez pe colegii dintr-a 4-a.

Cum as putea sa te contactez si eu in viitor daca as dori as iti cer un sfat odata despre viitoarea mea revista ? (sincer, pe bune.)

drcraciun spunea...

@ Pinocchio: cunosterea de sine in educatie se poate intampla pe viu cand se foloseste metoda socratica de instructie:

http://web.byui.edu/LearningAndTeaching/post/2010/03/Using-Socratic-Instruction-in-the-Classroom.aspx

Din pacate aceasta metoda nu se prea foloseste in Romania decat poate rar sporadic de unii profesori instinctiv talentati (am avut eu unul de lb. romana la liceu care ne facea din astea cate o data)

Mai rau, nici nu cred ca ii invata pe profesorii romani ce e aia la cursul de pedagogie la scoala de profesori (s-ar putea sa ma insel, dar eu asa cred ca e, ca am observat chiar ca parca nimeni din Romania habar nu are ce e aia cand aduceam eu vorba despre asta pe la diverse petreceri sociale la care participam eu in Romania si unde erau chiar si profesori si unii jurnalisti mai putin cunoscuti, cativa scriitori adevarati cate o data,si, daca eram fff norocosi, la nivel de pus Dumnezeu mana-n cap, si cate un regizor.)

@Murdoc+ Pinocchio+ Vera: eu vreu sa va spun numai voua un secret si deaoarece va prind pe toti 3 aicea vi-l zic: eu marturisesc aici fata de voi ca postul pe care la-m scris eu mai sus de l-a impresionat pe Pinocchio, eu l-am scris cu motivele ascunse:

1. de a-l impresiona pe Murdoc (ca am eu niste motive secundare si niste intentii fata de el);

2. de a face pe desteptul fata de:

a)Pinocchio (ca pe el chiar il admir si mereu imi vine sa ma laud si eu cu ceva in fata lui) si

b)tapirul (ca pe el sunt inca suparat, dar sa nu se nelinisteasca nimeni, ca mie pana la urma imi trece, eu NU tin ranchiuna mult timp niciodata ca am observat ca nu face bine la sanatate si iti da boli psihosomatice daca o tii in tine)

3. imi cer iertare , vera ca la tine nu m-am gandit deloc cand am scris postul ala, desi poate ca meritai as ma gandesc si la tine

4. nu mai stiu daca au scris/opinat si altii, imi cer iertare si fata de ei ca nu i-am bagat in seama si ca nu-i tin minte, asa sunt eu, mai superficial si indiferent uneori, in afara de machiavelic (ca in punctele demonstrate mai sus)

5. de ce va zic eu asta acum: pt, ca-mi place de voi, mai am si motive politice si de carierism, si mai vreau si eu sa ma bagati si pe mine in seama din cand in cand, ca eu am experienta asta la petrecei ac sunt cam "floare de perete" si nu ma prea invita niciodata nimeni la dans.

6. pt. Pinocchio, in separeu: chiar ca imi place de ideea ta cu limbile straine.