21 martie 2011

Răsfoim, trei: Cum văd țiganii școala

Astăzi răsfoim un articol ceva mai vechi, scris de doi australieni:
Lee, K. W. & Warren, W. G. (1991). Alternative education: Lessons from Gypsy thought and practice. British Journal of Educational Studies, 39 (3), 311-324.
Articolul fiind publicat acum 20 de ani, să tragem cu ochiul la statisticile timpului – adică la populația (desigur estimată) în valori absolute și procentuale. Romania (pe locul doi după Iugoslavia): 850.000 de țigani (care astăzi sînt estimați la 2,5 milioane). Spania: 745.000; Ungaria: 560.000; Italia: 120.000; Marea Britanie: 90.000; Germania Federală: 84.000; Elveția: 35.000; Suedia: 15.000 etc., etc. Valori pricentuale: pe primul loc Bulgaria (5.30% din populația totală), apoi Ungaria (5,21%), Iugoslavia (3,73%), România (3,35%), Albania (2,75%), Spania (1.95%), Grecia (1,40%), Elveția (0.54%), Irlanda (0.53%), Franța (0.47%) etc. (p. 314) Sursa: PUXON 1987.

Lee și Warren amintesc mai întîi de oralitatea culturii roma, față de care scrisul și cititul sînt noțiuni străine. Apoi, citînd diverse surse, descriu școala văzută din punctul de vedere al țiganilor:

“Schooling is an alien institution, and an integral part of a universe which has for centuries been a threatening one; a threatening institution since by definition a school is ‘inherently geared towards the inculcation of new values’. Further, Romani culture ‘constantly focusses attention on the need to separate the Roma from the Gaje’.” (p. 315)

Ceva îmi aduce aminte de Nică al lui Ștefan a Petrei. Dar iată, în concluzie, cinci motive pentru care țiganii “Kalderas” (grupă de țigani europeni trăind în Statele Unite, probabil căldărari) nu ar trebui (din punctul lor de vedere) să meargă la școală:

“1. the need to identify oneself as a ‘Gypsy’, with the resultant discrimination and official oppression
2. that school practices are repugnant to the Kalderas sense of cleanliness and morality
3. the aim of schooling was to ‘Americanise’ and thus to deculturalise the Kalderas (as well as all other minorities)
4. the method of treating people in groups rather than as individuals was contrary to Kalderas practice
5. the resultant treatment of children in schools was humilitating and thus inhumane”


Și acum, cu mîna pe inimă: N-au dreptate? Măcar așa, puțin?

Va urma.

3 comentarii:

Irina spunea...

Incepe sa semene cu o treaba serioasa, nu chiar o "rasfoiala" :)
Da, au dreptate si nu se aplica numai lor, ci si celorlalti - aia cu grupul vs. individualitati mai ales...

vera spunea...

"De ce ni se spune tigani

«Aş vrea să informez publicul că demisionez din calitatea de membru al Parlamentului European. Conform cu standardele mele etice, aş vrea ca adevărul să iasă la iveală şi să arate cine a acţionat legal şi cine a acţionat ilegal. Demisia mea ar trebui să permită o investigaţie, în afara oricărei presiuni»
De ce suntem numiţi ” ţigani ” ? Fiindcă nişte ţigani fac imaginea noastră în lume.
Am zis de ieri, nu consider a fi “corupţie” ce a făcut Severin, e şi mai rău : e o lăcomie de şmecheraş prost din Ferentari. ” Lasă băi că oricum se face treaba şi iau un ban grămadă degeaba “.
Am crezut că în ceasul al doisprezecelea o să găsească pe undeva onoarea să-şi dea demisia şi să dispară definitiv. Românul iartă rapid, la anul ar fi fost ca nou.
Nici vorba. Citatul e al slovenului Zoran Thaler, aflat în aceeaşi situaţie cu rrromânul nostru.
De asta ni se spune ţigani. Punct."

E un post de pe un blog pe care nu il citesc decit rar, caci are opiniuni care ma irita prea tare uneori.
In cazul Adrian Severin, insa, sint complet de acord. Si e bine sa vedem lucrurile asha cum sint ele, mai ales atunci cind sint neconvenabile.

Pinocchi0 spunea...

Mai bine ca o răsfoială să înceapă să arate a treabă serioasă decît invers, nu? :-)