– Știți domnule, v-aș ruga să-mi dați un leu, e mai bine pentru mine așa...
Moș Pinocchio se scotocește docil prin portofel și adună suma cerută în monede de zece bani. Portăreasa, rezolută:
– Aaaa, nu, așa nu. Doar n-o să-mi dați cutia de la biserică.
Moș Pinocchio surprins și indignat:
– Asta e nesimțire, doamnă.
– Ba nu, domnule, nu e nesimțire.
– Ba da, doamnă, e nesimțire.
Ș.a.m.d.
Doi, Moș Pinocchio cumpără belet de tramvai pe Ion Mi’alache colț cu Miciurin. Beletăreasa zbiară:
– Dați-mi un leu!
Moș Pinocchio se scotocește prin portofel și nu găsește. Beletăreasa bombăne agresivă, o fată draguță care urma la coadă donează un leu. Moș Pinocchio mulțumește fetei, primește biletul, mulțumește beletăresei.
– ...și vă mulțumesc că nu mi-ați tras și-o palmă.
– Vai, domnule, îmi pare rău, dar...
Pledoaria se pierde în hărmălaia străzii.
Unu, doi, trageți ușa după voi.
10 comentarii:
In primul caz...cuvantul "nesimtire" nu a dus la nimic bun , portareasa n-a invatat nimic din intamplare.
In al doilea caz , alegerea unor cuvinte prietenoase a dus la indreptarea beletaresei.
Tot cu vorba buna obtinem rezultate !
Ps. Sa remarcam si fata care a dat leul ! :)
Din cele 3 personaje , portareasa va ramane la fel , beletareasa e pe drumul cel bun , fata e un castig pentru societate . Deci e cam 50-50 situatia din Bucuresti !
Sigur că da, și felicitări pentru spiritul pedagogic și constructiv. Pe fata cu leul am remarcat-o la loc de cinste, mai ales în sensul că există speranță. Mă întreb însă ce ar trebui să facă Moș Pinocchio să nu mai vadă în spatele unor asemenea gesturi, ca ale portăresei și ale beletăresei, spiritul comerțului socialist și să nu-i mai sară țandăra.
Daca traia acum 400 de ani, portareasa era prima care-si dadea foc la casa si la recolta ca sa scape de turci. Apoi se intorcea din munti si astepta ca fata cu leul sa-i construiasca macar 4 camere semidecomandate. Asa e natia de mii de ani. Poate copiii copiilor copiilor tai nu vor mai vedea spiritul de care zici. Poate si pentru ca vor fi mai multi extraterestri pe aici. Hai ca am incheiat optimist!
Extratereștri veniți cu un UFO de ciocolată, precis ;-)
Apropo, zilele trecute am tot vrut să cumpăr ciocolată din aia bună de tot, artizanală, și n-am reușit. Spune și tu dacă e posibil așa ceva...
Nu e posibil asa ceva !!!!!!!!
Citat din clasici: If it happens, it must be possible ;-)
Detalii în posturile urmatoare.
Dulcea si eterna Romanie!
...si aeterna Romanika, cu i din i, cu i din a...
trebuie ca aveai un aer mai de pe alta planeta. nu-s atat de rai oamenii pe mihalache colt cu averescu
Pentru cei de acolo arăt oricum ca un extraterestru. Nu mă crede nimeni că știu cu adevărat românește -- din cei care nu mă cunosc. Atitudinea e de obicei ceva gen: Drăguț din partea lui că se străduiește, dar lasă că știm noi mai bine...
Trimiteți un comentariu