Se dedică lui Mihai Alexandru Pâslariu, necunoscut frate al meu de suflet întru Dada.
Comisia își avea ședința de constituire de ziua mea, și asta trebuia să însemneze ceva. Drept care mi-am imaginat invitația venind chiar în seara zilei. A venit trei zile mai tîrziu un mesaj siderant: Deoarece ne-ați înmînat dosarul pe cale electronică, este de datoria mea ca membru invitator al comisiei să vă aduc la cunoștință că datele dvs. personale vor fi transmise codificat.
Carevasăzică ne vedem în decembrie? M-a întrebat Madam Cuțit, draga mea colegă și colaboratoare, pe tonul nemțesc caracteristic. Pentru a doua oară i-am adresat mental calificativul de vacă încălțată. Prima fusese cînd mi-a spus că și ea. Și tu, nu-i așa…? Tu nu…? Nu? Vai dragă ce măgari.
Madam Cuțit fu invitată cu preciziune corespunzătoare la data și ora, ca și în locul unde îmi aveam seminarul, și asta trebuia să însemneze ceva. Nimeni nu și-a imaginat că sunt acolo, nici măcar membrul învitator, de a cărui datorie ține și programarea sălii. Surprize, surprize. Nu voi fi acolo numai eu, ci și studenții mei.
Restul e o problemă de sociologie, prezice dragul de Mircea. Date sunt: O prelegere cu accent vienez în care Johann Strauss (nepotul) își va bea cafeaua melange cu copertă de frișcă și lux de amănunte cu pompă. Un purcel rozaliu expunînd cu mîinile în șolduri o tocmeală de precupeață. Cîțiva invitați insignifianți, deoarece silitori și cuminți. Și dată mai este, trecînd printre plante, o femeie cu șolduri interesante. Fardată, rujată, cătărămată și fîță, cu lănțișorul pe țîță. Madam Cuțit în clișeu negativ arătînd cu stiletul spre o revoluție de manechine ieșite în stradă.
Alles hat ein Ende, nur die Wurst hat zwei, cîntec de Carnaval. La capătul celălalt, lucrurile cărora nu li se poate spune pe nume. Spuneți-mi numărul și am să vă spun jocul.
Nu. La capătul celălalt al mesei, Gogoscharski își înclină capul să-mi vadă mai bine mustața. Mă privește printr-un telescop, microscop, periscop și repetă: Nunu. Cu mustață nu ești tatăl meu. Vezi tu, dragul meu, mustața nu e decît o consecință. Ceva trebuia să se întîmple.
Un comentariu:
Zau, esti cam obscur cand te vaiti, nu inteleg nimica. Despre ce e vorba ? (Daca te vaitai ca poate nu te vaitai dar am inteles eu gresit.) Ca te-ai saturat si tu de petreceri din astea de networking cu branza si vin ? Sa nu cumva sa zici pana si tu acuma ca poate era mai bine intre homofobii aia de japonezi (sau pe vremurile dizidentei anticeausiste) in sens de ca macar acolo sau atunci stiai un lucru, adica stiai clar unde ai voie sa te duci si cu cine sa te intalnesti si pe cine sa pupi sau cu cine sa te tii de mana, pe cand in centrul UE trebuie sa te descurci asa sa te conformezi unor stiluri total corupte (ca la vremea imperiului Austroungar) pana si re a fi gay si esti mereu in ceata re pe cine trebuie sa pupi in fund sau nu ? Zau, centrul academic UE a fost mereu corupt re diverse posturi, pana si dl S Freud abia a razbit in viesparul ala de la Viena, care l-a dat gata pana si pe Mozart cu cateva secole anterior. Nu se face primavara doar cu o singura Conchita romantica, desi desigur e un pas inainte. Eu, de ex ma chinui acum sa invat si lb germana, ca am impresia ca iar castiga nemtii pe UE, asa ca e bine sa stii si lb germana just in case ca mai vine asa un pogrom ceva, nu se stie niciodata, cu engleza si franceza nu faci mare branza ca gay in UE zilele astea, cu lb scandinave ioc, (mai ales ca singurul post academic liber pe Scandinavia pare a fi ocupat de unul lektor...nu stiu daca-l stii, un academic de pe bloguri care nici macar nu e gay, e asa oarecum gen mai bisexual, asa ca maj academicilor cu post din ala pe durata nedetreminata cu tenure adica), iar Japonia e ff departe, de Shanghai nici nu mai zic, la Hong Kong e prea multa violenta, zau, unde naiba sa te mai duci decat tot la Budapesta sau la Berlin asa ca la sf sec 19, zau, Doamne fereste...noroc ca nu m-am orientat academic in cariera ca ala eram, abilitati de comunicare ioc, abilitati politice idem nema, nu-mi place nici vinul, nu suport raspunderile educative, mai ales nu pe alea teoretice, de cercetare nici nu mai zic ca nu-mi place nici sa citesc articole de cercetare, daramite sa le scriu. In vacanta unde naiba sa te duci sa gasesti vreun cocalar mai ca lumea ca sa fie liber...am incercat eu chiar la Mediterana Nordului, (cum ii zicea in trecut Oceanului Arctic), pe acolo pe langa Murmansk, si nici acolo nu am gasit. Ce naiba te vaiti ca tu macar stii lb germana, ai cum sa supravietuiesti cat de cat pana iesi la pensie, sper. Zau daca nu e ca pe vremea Imperiului Austroungar. Nu pot sa sufar UE, (inclusiv cu Rusia imperiala sau post imperiala cu tot). Am vise din astea asa uneori sa ma duc ca Joseph Conrad in Africa uneori, dar acum e plina de HIV cum fusese odinioara de sifilis, si exact asta imi mai lipseste mie. Mai bine ma calugaresc,zau...dar asta implica sa ma convertesc la un rit care are calugari, si budist parca nu as vrea, de ortodox nu sunt bun ca nu sunt bun la invatatura plus sunt afon, poate catolic, un ordin asa mai simplu poate la care sa nu ceara sa ai masterat sau PhD, sa te primeasca asa doar cu o diploma simpla de Bac, (noroc ca am luat-o si pe aia cat inca se putea), trebuie sa ma mai documentez. Papa Francisc chiar ma inspira.
Zau, nu trebuie sa fim defetisti, trebuie sa dam speranta tineretului. It gets better. Sunt de acord cu acest slogan.
Trimiteți un comentariu