10 februarie 2008

Cum să fii o gospodină desăvârșită

Ii explicam lui Madelin intr-una din agreabilele noastre conversatii din Mahala, ce fac trei gays cu o blondina: Doi o tin si al treilea ii face parul permanent. In conditii mai putin favorabile, se poate face schimb de retete de gospodarie.

Ca sa fii o gospodina desavirsita si admirata de toti, draga Madelin, trebuie sa stii sa faci supa de morcovi cu ghimbir. Se procedeaza in felul urmator:

Se toaca doua cepe mari si un deget de ghimbir proaspat (nu conteaza cit de fin, mai tirziu oricum se paseaza totul) si se rumenesc in ulei incins, cu capacul pus. (In original: in unt topit; dar gindeste-te la colesterolul familiei.) Dupa ce uleiul a preluat aromele (nu e cazul sa gusti, adulmeca numa), pui o legatura de morcovi taiati felii si ii lasi acolo o vreme, tot cu capacul pus. (Intre timp faci altceva.) Dupa ce s-au reunit aromele, se tomatizeaza. Foloseste pentru asta pasta de tomate, rosii in bulion sau ce ai la indemina. (Rosiile vii sunt prea complicat de oparit, curatat de pielite etc., iar bulionul simplu e prea concentrat si inchis la culoare.) Apoi se pune cam un litru de zeama clara de supa de legume. (Merge si din plic; la nevoie, pasul asta se poate sari.) Se lasa sa fiarba 20 de minute, dupa care se ia bagheta magica (in Romania se cheama intr-un fel care nu imi vine in minte acum) si se paseaza, ocazie ideala ca sa pui sare si vreo 200 ml de lapte de cocos. Ai grija: Laptele de cocos se gaseste in cutii de conserve sau alte ambalaje in primul rind la magazine alimentare asiatice. Cind il cumperi, citeste lista de ingrediente, sa nu fie cu E-uri: numai nuca de cocos si apa, nimic altceva.

Asa.

Gata. Se serveste cu seminte de susan (daca ai vreun Sultan prin apropiere, gasesti la el, vezi de exemplu vizavi de Piata Crangasi). Foarte important, desi nu indispensabil, se presara, cel mai bine direct in farfurie, coriandru verde tocat. Aici e partea mai dificila: Coriandrul verde e greu de gasit. Semintele de coriandru verde, mai usor. Cumperi seminte si le semeni in ghiveci la soare. Cam dupa vreo luna (merita sa astepti, dar nu e cazul sa intrerupi preparatia pentru asta), ai coriandru verde. Trebuie tuns regulat, altfel face flori, seminte si se usuca.

Pofta buna!

5 comentarii:

madelin spunea...

Se vede treaba ca in viata (mea, ca nu am pretentii sa emit teorii universale) va exista intotdeauna o balanta. Cineva foarte drag si foarte departe, si care imi povestea. Priontre multe altele, de mirodenii (curry, garam masala), orez basmanti, melci, peste oceanc (este vegetarian in rest) si, si, si, vinuri rosii, a iesit (fortat de imprejurari) din ea (viata mea). Si uite ca a aparut cineva care sa-mi descifreze macar aceste taine de savoare. Mai spune-mi, mai spune-mi...
La noi in familie se mananca oarecum sablonizat. Ciorbe si supe, de carne de obicei, nici intr-un caz creme ca nu le mananca nimeni, piureuri, soteuri, pilafuri, tocanite, fripturi la cuptor, peste, pui, pizze. Le-am facut odata, intr-un avant romantic, brocolli in numaistiucefel. Alta data varza de Bruxxeles innabusita numaistiucum. Mihai a gustat, s-a strambat, a intrebat ce e minunea, a apreciat efortul meu si i-a spus poznas Mirunei "mancarea de azi se mananca tinandu-te cu mana de nas". Am mai incercat si in alte dati diversiuni dar am primit aceeasi rugaminte: vreau piure cu friptura la cuptor. Si muraturi (Miru, baietii nu).
Am promis, la inceputul blogului meu, ca ma voi lasa de scris atunci cand voi deveni gospodina perfecta. Dar iti promit tie aici ca nu ma voi lasa (ca sa continui tu cu destainuirile, nu de alta), macar sa trec eu pe langa desavarsire. Si o sa incerc reteta ta, vreodata, pentru mine, sau pentru cel departe si interzis.
Nu merg in Bucuresti asa ca Crangasiul, desi il stiu de pe vremea studentiei nebune din Regie, nu mi-e la indemana, iar Ploiestiul il cunosc atat de putin ca nu stiu nimic de nici un Sultan...
Seminte – o sa incerc sa plantez, desi casa mea e atat de intunecata...

Pinocchi0 spunea...

Madelin, savoarea culinara ar fi numai pe jumatate daca ar lipsi povestirile si comentariile. Cred ca m-am molipsit putin de la Vlad, care e vinator pasionat: Bucatele vinatoresti trebuie NEAPARAT insotite de descrierea vinatorii. Continuam, deci.

Piure cu fruptura la cuptor vreau si eu, inclusiv muraturi. Buna idee. Dar hai sa lasam asta acum, mie foame deja si nu e decit noua jumate.

Madelin, pe unde stai tu?

madelin spunea...

Cata dreptate ai cu savoarea in cuvinte si cu descrierea vanatorii... Tacerea e, nu stiu, naspa? Spre deosebire de liniste...
Eheeei, pe unde nu stau eu...
O sa-ti raspund la mine acasa :-)

viperjack spunea...

vreau si eu o bucatica din vietile voastre.:)

Pinocchi0 spunea...

Jack, blogul *este* o bucatica din vietile noastre.