Ce intrebare draguta pentru un blogoconcurs: Ce parere aveti despre asta? O carte serioasa (da’ serioasa!) isi mai poate permite sa parafrazeze sloganul electoral al lui Obama? Tare as vrea sa aflu parerile voastre. Ca sa nu va mai fierb (si sa pot reveni mai repede la tema culturii generale, pentru ca de asta e vorba de fapt), parerea mea este:
Nu. Chestia e cel putin demodata, fumata, stoarsa de continut, ca pantofii Prada de anul trecut de la solduri, ca un chistoc de fara filtru zvirlit in balta, ca lamîia stoarsa din Florile Malului. Si, ca sa imi conving colegii si tovarasii de editare, am facut azi de dimineata o vizita via Google pe la citiva “usual suspects”. Va ofer rezultatul.
Pe invers. Inca din timpul campaniei electorale, numitul slogan a fost inversat cu toata seriozitatea: No, you [McCain] can’t. Am facut piele de gaina, ghiciti la care din intrebari.
Rap. Tot serios (dar dirty!), un rap olandez.
Sora mai mare a Academiei Catavencu. “Le canard einchaîné” il pune pe Sarkozy sa spuna “Yes je crâne”. Pe romaneste: “Yes ma laud”. (Vedeti in josul paginii “Jurnalul Carlei B.” si recunoasteti aerul de familie. La surorile Catavencu ma refer.)
Titanic Vals. Poate n-ati stiut, exista si o a treia sora, teutona, pe nume Titanic. Dumneaei fantazeaza cu articolul (de scandal): “America ingrozita: Negru [Schwarzer] la presedentie!” Pentru neinitiati (germana fara profesor): Acea doamna (vesnic) tinara care ne zimbeste ferice din poza si spune ca “accepta alegerea” este Alice Schwarzer, cea mai cunoscuta feminista germana, cea care a pus pentru prima data poze cu barbati despuiati pe coperta revistei “Emma”, ca de ce numai femeile sa fie sex-obiecte. Urita-foc, simpatica, ingrozitor de inteligenta si cu o gura cit o sura.
Catavencu lui même. Scuze, n-am gasit ilustratia in internet, dar cine stie cunoaste: “Odata cu instalarea unui nou presedinte la White House, Guvernul Basescu imprumuta din optimismul lui Obama: Yes, we can’t”. Anul XIX nr. 3 (891) 21-27 ianuarie 2009, 24 pagini – 2,50 lei.
Premiera. La Frankfurt, The Forsythe Company danseaza pe aceeasi tema. (Desigur de inspiratie academico-catavenciana.) Whatever.
Si cite si mai cite.
Concluzia: Ca la telegraful fara fir din copilaria noastra, o expresie purtata din gura in gura in jurul lumii isi pierde sensul si devine altceva. In cazul de fata, o mare caterinca, mai ales dupa ce a trecut pe rind pe la Canard, Catavencu si Titanic. Doar nemtii mai iau inca in serios yeswecana lu’ Obama. Sa fie asta un semn de respect si seriozitate? Sau
Iar noi sa ne intoarcem la cultura noastra generala.
6 comentarii:
O carte serioasă trebuie să fie parafrază. Deci we can. Sau we canterincă. Felicitări pentru expunere, btw :)
yes we can - e o chestie atât de mestecata intre timp...a incercat-o si un politician de la CSU la ultimul lor congres, parca. tot ce a obtinut au fost niste priviri pline de mila. we can "nischt".
consilierul de campanie electorala care a inventat sloganul pentru oh bama a primit un purcoi de bani pentru asta, scria undeva. o sclipire de geniu.
<)))<
despre ce e cartea voastra?
pushthebutton: Multumesc pentru apreciere :-) Eeeeeei, o carte serioasa, in masura in care in ziua de azi se mai scrie asa ceva, trebuie intr-adevar sa fie parafraza Cuvintului, dar nu a oricarui cuvint, se intelege.
catfish: Da, e simplu, lozinca, purcoiul de bani si gata. Lozinca nu a fost facuta ca sa mai urmeze ceva dupa. Cit despre carte -- prefer sa nu povestesc in public. Daca vrei, intre patru ochi (fara a mai socoti si ochelarii ;-)
Am urmarit firul diverselor posturi si, finally!, am ajuns la cel initial.
"Yes, we can", da este f. lozincard, dar trebuie sa fii aici in state ca sa il intelegi. Are un sens f. clar, mai ales pentru negri - si pe ei Obama s-a straduit sa ii scoata la vot.
Mai are sens pentru liberali, ca pot face ceva, trebuie sa fi fost in state in anii 2000 sa fi vazut ce insemna sa fii liberal - mai aveau un pic si ii puneau la zid.
Yes, we can este f. buna impotriva "cine nu e cu noi e impotriva noastra", rostita de Bush de atatea ori.
De multe ori mistourile astea europene mi se par atat de rupte de context si aparute dintr-un complex de superioritate/inferioritate, naiba sa le ia ca nu mai stiu psihologii cum sa mai imparta ticnelile oamenilor.
Sau poate ca e pur si simplu nestiinta? Daca madama ne-ar fi explicat ce si spus tu aici, rezultatul poate ca ar fi fost altul. Dar ma intreb daca stia.
we may never know:) this is going to be one of the greatest mistery in history: did she or didn't she know?
:D
nu cred, caci ar fi fost ponderata, zic eu.
Trimiteți un comentariu