Adevărul este, dragii mei

...ca am vrut sa vad cum reactionati la vederea personajului. Si mai vreau inca: Sa vad ce ziceti cind aflati adevarul. In ceea ce ma priveste, stateam in masina cu domnu’ Inginer la volan pe una din magistralele din nordul orasului si, neavind mare lucru de facut, admiram peisajul incintator de asfalt si beton. Cind iata, rupind monotonia rutiera dar pastrind ritmul ostinato, mi-a zimbit dintr-un afis electoral Candidatul. Atunci m-am gindit la voi, cei cu care impart bucuriile si tristetile mele aproape in aceeasi masura ca si cu domnu’ Inginer.

Statistic vorbind, ati raspuns de 49 de ori, din care de 23 de ori l-ati incadrat pe Candidat in canoanele stilistice ale pardidelor extremiste, de 18 ori in partide moderate de stinga si de 8 ori in partide de centru-dreapta. De 39 de ori i-ati spus un NU hotarît si doar de 10 ori i-ati acordat increderea voastra.



Asta nestiind cu cine aveti de a face. Dar acum veti afla: Candidatul se numeste Bernd Posselt, face parte din Uniunea Social-Crestina (CSU), partid de centru-dreapta care detine majoritatea absoluta de guvernamint in Bavaria (nu si in München care, ca si Viena si alte orase mari, este condus prin traditie de social-democrati) si candideaza pentru alegerile europene. Aparentele inseala, ce sa-i faci.

Nu este nici un secret, Süddeutsche Zeitung a scris de curind despre el de mai multe ori, iar cititorii i-au comentat semnul victoriei: “Ce a cistigat? (a) un loc promitator pe lista candidatilor? (b) atentia unui mare ziar? Exista mai multe motive foarte bune pentru care CSU nu are ce cauta in Parlamentul European, iar Bernd Posselt este unul din ele.” In alt loc, mai pe scurt (ceea ce imi aduce aminte de – remember? – cel mai scurt banc politic românesc): “Vomex”. La Geocities regasim sub numele de utilizator “popo_posselt” o intreaga serie de afise electorale cu titluri cum ar fi Für ein schlankes Europa (“For a lean Europe”), Europa braucht Denker mit Profil (“Europa are nevoie de ginditori cu profil”) sau Der europäische Charmeur (“Charmeurul european”).

Nu este, deci, o surpriza ca nu v-a placut: Nici mie nu mi-a placut, nici altora, dar am murit cu totii de ris. La fel de putin surprinde faptul ca i se atribuie apartenenta la un partid de extrema dezagreabila, ceea ce, daca ne uitam mai cu atentie la faptele si istoria CSUului, nici nu este chiar asa de departe de adevar: Voi aminti numai de comparatia dintre casatoria homo si adoratia diavolului (copyright Edmund Stoiber, prim-ministru bavarez intre 1993 si 2007) si actiunea de strins semnaturi impotriva cetateniei duble (cel mai frecvent: germano-turca), la care adevaratii extremisti de dreapta s-au adunat in primarie sa puna degetul si, pentru divertisment, s-au mai luat si de femeile de servici turcoaice ale primariei, fapt pentru care primarul (social-democrat) i-a dat prompt afara cu actiunea si cu semnaturile lor cu tot.

Ceea ce ma surprinde oarecum este convingerea voastra ca, daca nu e extremist, atunci trebuie sa fie stingist. Inteleg ca partidele de centru stinga sint cam la fel de iubite de intelectualii români ca si cele de centru-dreapta de catre intelectualii germani. Si ma opresc aici cu comentariile, dorindu-va o saptamina vesela si placuta. Daca cumva pe moment nu aveti motive de veselie, urmati indemnul celor de la Geocities: Tipariti-va afisele cu Herr Posselt, puneti-vi-le pe perete si priviti-le cu atentie la intervale regulate de timp. Iar daca nici asta nu functioneaza, dati o tura prin Mahala.