Identitatea virtuala este ca o cruce de lemn, mare si grea, pe care o cari cu tine ani de zile. N-ai voie sa te plingi, ceea ce nici nu facem. Poti in schimb sa o lasi in drum si sa-ti vezi de treaba, daca vrei.
Dar iata ca intervine, concisa si pitoreasca, Safta Nebuna, iar eu imi incep saptamina cu un zimbet de la o ureche la alta.
8 comentarii:
Nu am vazut niciodata identitatea virtuala ca fiind o cruce de lemn, ba dimpotriva, este scutul ce-mi protejeaza intimitatea. Pentru nimic in lume nu m-as arata on-line asa cum sunt.
Mnoa, si-mi pare ca oaresce miez cu reactiile omilor cand ii vorba de copii ar fi. Ii tare greu sa te intelegi cu transii in atari conditii ...
Vroiam sa spun ca Pinocchio este de multe ori prea activist pentru gustul meu, si asta devine citeodata foarte, foarte obositor. Inca si mai obositor este dialogul surzilor, vezi linkul. Acolo m-am gindit la urma, ce fac:
Le spun cocoanelor pina la capat verde'n fata parerea mea sincera? Au zis ele si asa ca dau cu pietre, dar pina sa ajung cu adevarat acolo mai aveam citiva pasi intermediari.
Sau inchei discutia, amin.
Dupa cum se vede, am incheiat-o, cu un gust destul de amar. Andix a inteles si a ris, iar Safta, ei bine Safta...
Safta stie. Invitatia ei la gâcit in subconstient m-a facut sa-mi doresc sa am un burdihan mare de tot si sa mi-l mingii multumit.
Da, am confundat crucile ... si ai dreptate, dialogul surzilor poate fi obositor, m-am regasit si eu in el, nu de putine ori, cand de o parte, cand de cealalta.
Pot sa spun ca ma mancau tastele sa comentez si eu ceva :) , din mai multe parti, doar ca eu priveam lucrurile din alt unghi, asa ca nu vad rostul.
Gustul amar ramane dar, pana la urma trebuie trasa o concluzie. Nu stiu de ce cred ca daca ar fi fost vorba de alta tema, posibil ca toata lumea sa se fi inteles perfect.
In general, am observat ca, chiar daca a fost cazul de argumente solide care sa sutina anumite teorii/ipoteze ... daca omii acceptau pe moment respectivele argumente, in scurt timp reveneau la convingerile lor.
Ai dreptate. Este chiar una din observatiile lui Salomon: La ce rezultate ne putem astepta? Pe moment, rezultatele pot sa fie foarte bune, totusi "omii" sa revina foarte repede la starea initiala. Revin pe pinKpong cu comentarii intr-un articol nou, sa vedem daca reusesc sa il scriu astazi.
In discutia in cauza m-a enervat destul de tare ca Iulia nu a sesizat diferenta intre atacul la argument si atacul la persoana. Eu i-am atacat argumentatia, ea m-a atacat pe mine cind n-a mai stiut sa argumenteze mai departe. Daca ma gindesc bine, era inevitabil sa se intimple asa, de unde si intrebarea: Incotro si pina unde mergem cu contraargumentatia? In momentul in care mi-am dat seama ca sansele sa o fac sa gindeasca mai logic sint nule, m-am oprit. Si ma gindesc, posibil ca efectul nu ar fi fost mai bun daca ma opream mai devreme, asa cum a facut v.
Tastele m-au mincat la comentariile Emmei. Aveam si un raspuns, dar daca i-l dadeam chiar ca ar fi insemnat sa dau cu pietre. Ma intreb daca isi da seama ca am scutit-o de ceva mult mai neplacut.
Sper sa gresesc, mie mi-a parut o reactie agresiva care nu-l tintea pe Pinocchi0, ci tintea omul care 'vrea ca, cei care nu-i pot face pe ai lor, sa-i ia pe ai nostri', banuiesc ca ai mai avut de a face cu genul asta de reactie, care imi pare cat se poate de prosteasca, nu vrea nimeni sa ia copiii nimanui, nu se pun in joc argumente, doar acel *trebuie* inradacinat. Daca iti pare de luat in seama, incearca sa vezi cum reactioneaza cei care nu s-au pus inca in postura de parinte, mie imi pare ca sunt mult mai calmi.
Cred ca stiu si ce putea sa declanseze starea asta "singura problema a copiilor adoptati de cupluri de acelasi sex poate sa fie comportamentul celor din jur", mi-ai spus si mie lucrul asta, inca mai rumeg la el si caut argumente pro si contra.
Ma gandesc ca din realitatea ta, asa se vad lucrurile.
Nu stiu cum ar decurge lucrurile in cazul copiilor infiati.
La etichetele Emmei m-au mancat si pe mine tastele.
Foarte probabil. Intreg discursul Iuliei era destul de difuz, de ce ar fi fost delimitarea intre Pinocchio si "omul care..." mai clara? In fine, despre teze si argumente putem discuta, bucuros chiar, dar logica trebuie sa exista, fara logica nu merge.
Iar Emma, of Emma... Discutia a continuat intre timp, ai vazut? Emma este o prezenta ubicua. Uneori are dreptate in ce spune, mai ales in comentariile de la inceputul discutiilor, si vede lucrurile uneori chiar foarte profund si foarte deschis, lipsit de prejudecati, dar nu stiu cum face ca la un moment dat sare peste cal. Daca ar face asta in mod sportiv, cred ca ar fi deja multipla campioana olimpica :-) Pe urma isi da seama, isi sterge propriile comentarii, se retrage pentru o vreme, cindva o ia de la capat... Nu stii prea bine daca sa rizi sau sa plingi.
Nu stiu daca am inteles bine intrebarea legata de delimitare, dar stiu ca parintii care ma cunosc foarte bine au fost cat pe ce sa ma ia la bataie cand am ridicat problema adoptiilor, nu am mai fost omul pe care il cunosteau, ci doar amenintarea.
Cum spui tu, suntem preocupati de binele copiilor, daca as fi fost sigur ca e bine intr-un anume fel, nu mai rumegam in dreptul argumentelor. Deoarece nu stiu cum ar fi bine sau rau, stiu doar cum reactionez eu, incerc sa ma dumiresc in ce masura ar influenta sexualitatea parintilor,copiii infiati, facand abstractie de comportamentul celor din jur.
Referitor la Emma, stiu doar ca nu-mi plac etichetele, imi pare aiurea sa cataloghezi un om nestiind nimc despre el. Consider ca poti sa cunosti un om, cat de cat, doar dupa ce petreci ceva timp cu el (off-line), si chiar si atunci te poti insela amarnic.
Am lipit si eu etichete, le-am primit si eu pe ale mele, timpul insa mi-a demonstrat (in general) ca au fost gratuite si alocate de conjuncturi, de bun inteles, subiective.
Ia te uita nene, nu stiam ca mai citit! Sa traeshti conashule, ca eshti boier!
Trimiteți un comentariu