Trei obscenități de vacanță (2): Obsesia falică

Fluturele ochi-de-păun ne privește cu ochii de pe aripi, printre fluturări. Dumneaei mă privea cu buzele, printre fluturările degetelor de la picioare.

- Na poftim, că ți-ai găsit și plajă de nudiști, zise domnu' Inginer.

Dumnealui mă privea cu un moț cărnos-languros și mîndru ca de curcan. Flasc, dar promițător. Apa era rece; am murit de curiozitate să văd daca își păstrează dimensiunile după bălăceala printre pești. Și le-a păstrat. Ohoho.

- Știu eu că unu' din ăsta nu vrea decît atenție, își dădu domnu' Inginer cu sentința. De-asta nici nu mă uit la el.

Cînd am plecat, dumneaei își pusese mîna în șold – în șoldul dumnealui. În timp ce degetele mai mari i se odihneau pe creasta iliacă, degetul mai mic își luase nasul la purtare și se juca de-a huța-huța cu moțul. Care începea să dea semne de viață. Am murit încă o dată de curiozitate să văd ce se întîmplă cu dimensiunile. Și le-a păstrat și de data asta. Nu însă și consistența. Ca să nu mai vorbim de poziție. Acum mă privea de sus.

- Sînt de două feluri, îmi explică domnu' Inginer doct. Unele de carne, altele de sînge, așa se cheamă. Alea de carne ramîn la fel de mari în orice stare. Hollywood love. Alea de sînge sînt ba mici de tot, ba ditamai dărabu'. Asta e de carne.

Am meditat o vreme la traducerea în limba româna a acestei prelegeri.

- Sigur, i-am spus, tu nu te-ai uitat la el, și nici n-ai văzut nimic. De altfel ai dreptate, sînt convins că vroiau atenție – și nu numai el. Și ea.

Domnu' Inginer mă privi scandalizat, întrebător și mut. Am dat din cap în timp ce ne aburcam la loc în lumina zilei prin crăpătura care... eh, care se vede în poza de mai jos.



Inspirat de realitate și de Cristian Sîrb.