Se zice că și sexul contează, nu că, doar el contează, așa se duce pe apa sâmbetei bunul simț, respectul, încrederea... ce să mai zic de iubire, aia e aproape inexistentă în cazul majorității dintre voi.. nu?
Oricine greșește, însă nu în repetate rînduri.. asta e deja răutate…
Răutate, da: Recunosc cu supușenie, am găsit asta într-un moment de răutate diacritică. Stîlcirea limbii și a gîndirii merită, îi spuneam Diacriticei, reintroducerea bătăii cu linia la palmă, statul în genunchi pe coji de nucă și alte metode ale pedagogiei tradiționale rupte din rai. Am pornit la vînătoare de perle pe gayromeo. N-a trebuit să caut mult, am găsit una, și i-am dat titlul “Din puța gîndirii”, pentru că începea cu “gayii ăștia care gîndesc cu penisul”. Diacritica a chicotit și m-a refuzat, iar eu i-am dat dreptate: asta e o afacere internă, care trebuie să rămînă între noi, orice altceva aduce a homofobie.
Cîte profile cu texte din astea am văzut pe gayromeo? Nenumărate. Hai să uităm pentru un moment greșelile de gramatică și chestiunile de gust: Cum stăm cu stima și respectul față de ceilalți? Evident, prost. Lipsesc, din perspectiva acestor anunțuri, toate calitățile umane prin excelență. Și asta în repetate rînduri: perseverare diabolicum. Dar atenție: asta în cazul majorității dintre “voi”, nu? Nu dintre “noi”. Infernul sînt întotdeauna ceilalți.
Apoi: “oricine greșește”, adică “și eu”. Dincolo de acest “sînteți cu toții niște neisprăviți”, se întrezărește undeva, în umbră, un “…și nici eu nu sînt mai breaz”. Cum stăm cu stima și respectul față de noi înșine? Evident, la fel de prost.
Dragii moșului, să vă dau și eu o adîncime din asta de spirit: Ceilați se vor purta întotdeauna așa cum îi considerăm noi, măcar uite’așa, din încăpățînare. Dacă îi considerăm nesimțiți, ne vor trata cu nesimțire. Dacă îi considerăm lipsiți de respect, își vor bate joc de noi. Dacă îi considerăm lipsiți de încredere, ne vor demonstra că au și motive. Dar ce s-ar întîmpla dacă am întoarce lucrurile pe dos? Să îi tratăm cu încredere, să le acordăm încrederea că vor avea încredere, că știu să respecte, că au bun simț, în ciuda tuturor greutăților. Eu unul aș fi tare curios să văd ce se întîmplă. Voi nu?
3 comentarii:
E așa ușor de zis dar așa greu de *înțeles*, de aplicat. Nu am încredere că generația asta care a apucat pe calea asta deja se va schimba. Da, un exemplu ici și colo, persoane care nu înțeleg și prin urmare nu aproba homosexualitatea din cauza prejudecăților dar, când cunosc pe cineva homosexual, înțeleg că sunt oameni la fel de normali ca ei, atunci își schimbă atitudinea, pentru ca au capacitatea să gândească nu conform unor doctrine ci prin prisma propriei experiențe. Dar poate sunt eu pesimistă. Până la urmă totul începe cu pași mici, nu?
Am nominalizat Jurnalul domnului Inginer: Reloaded la BLOG DE BLOG 2010, la 2 secțiuni diferite.
Succes!
Și țin pumnii :)
Andi Bob, mulțumesc. Sincer să fiu, mira-m-aș să iau vreun premiu, dar mă bucur că îți place atît de mult blogul meu, încît l-ai nominalizat.
Trimiteți un comentariu