22 martie 2011

Căsătoria, șapte. Contract marital cu șosete roz

Domnu’ Inginer și domnu’ Doctor s-au sculat cu noaptea’cap, și-au pus șosetele roz și s-au înființat la avocată pentru contractul marital. Admirați obiectul vizitei în imaginea de mai jos – simulată după moda jurnalistică, în sensul că poza nu s-a putut face in situ, ci a fost făcută retroactiv în biroul de acasă. Toate accesoriile vestimentare sînt însă perfect autentice, ca și purtătorii lor.


Ah da, și contractul. Păi să vedem. Punctul unu clarifică cui aparțin lucrurile în general și cîștigurile în special, și ce s-ar întîmpla cu ele în caz de divorț. Într-un cuvînt: fiecare cu ale lui, ca și pînă acum, metoda cea mai recomandabilă cînd partenerii sînt pe picior de egalitate în ce privește veniturile și averile, echilibru netulburat de perspectiva copiilor care ar trebui născuți și crescuți de către cineva; nu mai trebuie.

Punctul doi stabilește cine întreține pe cine în cazuri de pensie, șomaj, divorț, nevoi și alte catastrofe. Și aici rămîne fiecare cu ale lui, tot ca și pînă acum. În caz de șomaj, va avea oricum grijă statul să îl pună pe cel mai activ dintre noi să îl întrețină pe celălalt.

Punctul trei stabilește chestiunile de moștenire. Lăsînd la o parte latifundiile și testamentele corespunzătoare, există așa-numita clauză modificată care zice că bine-bine, am fost noi împreună fiecare cu ale lui pînă la sfîrșitul zilelor unuia dintre noi (“Dacă unul dintre noi moare primul, moștenesc eu apartamentul?”), dar acum pensia e la comun și se poate moșteni. O idee cît se poate de practică.

Fiind un caz simplu, afacerea a costat 200 de euro avansul madamei. Plus probabil vreo 50 de euro pentru notar. Se zice că economia e nemaipomenită, dar noi sperăm să nu avem ocazia să constatăm.


8 comentarii:

Mihaela ( Catwoman) spunea...

:) frumoase sosete :) si da, probabil contractul cu pricina e o idee buna, nu ma bag, ca nu ma pricep, aici inca nu e valabil nici intre sotii legal valabili. Si sper sa nu aveti ocazia de a constata ca ati facut economie!

vera spunea...

Allez, bravo! Finalmente!
Cuplu de fier sa fitzi!

Mi-a placut mult cu shosetele: intii, ele insele, de un roz pal, un peu vieux rose, tres chic; apoi, ideea per se; si pe urma, materializarea.

Irina spunea...

Sunt tare invidioasa...:)

Anonim spunea...

How sweeeeeeeet!!!! Gata acum sunteti cu acte, sot si...sot? Bv, felicitari! :)

Pinocchi0 spunea...

Mă bucur că vă plac șosetele noastre dar -- mooooooment, cred că am fost prea eliptic. Deci:

În Germania, căsătoriile (indiferent de sex) se încheie la starea civilă. Aici am fost doar la avocat(ă), care urmează să ne trimită ciorna contractului, noi să îi spunem dacă ne place, pe urmă să ne luăm programare la notar și să mergem să semnăm. Dar cu asta nu sîntem "soț și soț", asta e altă poveste. Ce, credeți că așa de repede merge? Heh.

Urmează povestea stării civile, aveți puțintică răbdare! (Mulțumim totuși pentru felicitări și urări.)

Anonim spunea...

Schöne Schuhe ! (Felicitarile urmeaza dupa ce puneti totul sub Dach und Fach!)

P.S. Paranoia lässt grüssen, am folosit un proxy... ca blogului tau nu-i place IP-ul meu. Was hab' ich verbrochen? :/

Pinocchi0 spunea...

Hmm, aseară a comentat aici Catfish (bănuiesc):

-----
Schöne Schuhe ! (Felicitarile urmeaza dupa ce puneti totul sub Dach und Fach!)

P.S. Paranoia lässt grüssen, am folosit un proxy... ca blogului tau nu-i place IP-ul meu. Was hab' ich verbrochen? :/
-----

...și habar n-am ce s-a întîmplat cu comentarul, l-am primit prin e-mail, dar aici nu-l găsesc. Același lucru pare să se fi întîmplat cu o zi înainte cu un comentar scris de Vera. Suspect. Nu știu ce se întîmplă, bănuiesc că sînt hachițe de-ale serverului, sau în orice caz o problemă tehnică pe care n-am idee dacă și cum aș putea să o rezolv eu -- scuze, în orice caz!!

catfish spunea...

Cerbul - Cerbul, ma auzi? :D
Acuma functioneaza.

P.S. Eu am fost, ai ghicit bine. Roger & out.