Moș Pinocchio are momentele lui de uimire. Cum a fost în fața blîndeței unei femei frumoase cu pielea ciocolatie. Pe nume Christelle. Ceea ce poate că e ceva absolut normal în Franța.
Fiica ei Rachelle la patru ani, vîrsta încăpățînării și a volumului auditiv percutant. Era un asemenea moment la bucătărie. Christelle, întrerupîndu-și pregătirile, a luat-o pe Rachelle și a pus-o sus, pe blatul de lucru, printre cutiile cu mirodenii. Ai văzut cum miroase asta? a întrebat-o cu voce joasă și liniștită apropiindu-i cutia de nas. Cimbrișor. Rachelle s-a oprit din țipat. Și acolo? Aici e cimbru. Apoi rozmarin, levănțică, esență de portocale.
Cînd sîntem singuri facem gesturile interzise, sau cel puțin acelea care ni s-ar părea nouă interzise. Cînd am fost singur în bucătăria lui Christelle, am mirosit și eu mirodeniile.
PS Sînt bunic pentru a doua oară.
5 comentarii:
Ah, AH, AHHHHHHHHHH, ce frumos.... Pai, sa fitzi cu totzii sanatoshi si sa va bucuratzi de bebelush/a.
Ai fi putut, macar acum, ca atunci ne-ai explicat cum ginerica te tzine in ignorantza - sa ne spui: i fata, ori i baiet.
Cu pravalia de mai antzartz, am intzeles, e secret. Dar cu bebele Prinzessinei?
Bravo, bravo, ma bucur mult pentru voi.
Achso, era să uit, bine că mi-ai adus aminte: E (tot) băiat. Ginerică știa că e fată, adică ce îi spusese cucoana de la ecografie, dar uite că. Vorba Prinzessei, bine că n-am aflat și noi gogoașa asta, că i-am fi pregătit deja grămezi de lucrușoare roze.
Si tot nu e de crezut, deci. Cuuum? Pinocchio bunic? Nu crez io asa ceva!
:)
Sa va traiasca si cu parte de mirodenii linistitoare, rare si bogate in arome.
Felicitări! Să fie sănătos și să-i bucure pe toți!
P.S. Când apare ce apare?
Mulțumim :-)
Madelin, prima dată a fost mai greu de crezut, acum avem deja experiență.
Irina, dumnealui a apărut săptămîna trecută.
Trimiteți un comentariu