06 aprilie 2013

Băi și sfinți

Luînd camera în primire, domnu’ Inginer simte o nevoie imperioasă să facă duș.
– Unde’i baia? se miră Moș Pinocchio.
Domnu’ Inginer arată spre ușa de sticlă cu o madonă de Dürer gravată în mărime naturală și luminată din spate. Domnu’ Inginer se dezbracă. Domnu’ Inginer, încîntat de cameră și hotel, fotografiază patul cu baldachin. Domnu’ Inginer își pune fundul gol în fereastră, spre ogivele și contraforturile catedralei de vizavi.
– Mi-e foame, bombăne Moș Pinocchio. Hai odată.
A doua zi dimineața pe la 8, Moș Pinocchio se scoală somnambul din pat și se duce la budă. Trecînd pe lîngă cadă, dă drumul la apă. Trecînd înapoi pe lîngă cadă, se întinde în ea și moțăie mai departe. După o vreme, domnu’ Inginer apare în baie, îl vede pe Moș Pinocchio și-și pune mîinile în șold a scandal. Moș Pinocchio își trage picioarele să-i facă loc. Apoi și le pune pe burdihanul domnului Inginer și clipocește cu degetele prin apă. Domnu’ Inginer bate toba cu două degete pe rotulele lui Moș Pinocchio. În dormitor, deasupra patului răvășit, o sfîntă razboinică de Cranach privește cu reproș.

Un comentariu:

Unknown spunea...

Macar voi ati pus apa in cada de la inceput.