Draga domnule Collodi,
Multe sunt reactiile pe care le-am avut dupa ce am deschis si, mai ales, citit mesajul tau.
Pai, in primul rand placere - ca nu mi-ai pierdut mesajul, ca mi-ai raspuns, ca-mi spui (doar mie de asta data!) lucrurile pe care mi le spui.
Amestecat, printre toate celelate, cel mai memorabil a ramas amuzamentul: vezi consideratiile tale re fata in rosu. Poza am facut-o anul trecut la Viena. Dovada si invitatie: monsoux3.blogspot.com Totusi, intr-un fel ai dreptate, cu asumarea identitatii in Romania. Dar eu nu sunt un activist. Nu port inscriptii pe frunte. Am coloana (organul moral, nu partea osoasa) si, daca sunt intrebat, raspund. Ziceai ca mi-ai citit posturile de pe gayandrei. Stii atunci ca familia si prietenii mei stiu. In plus, nu este o
chestiune nici la serviciu :) In fine.
Ceea ce imi doresc, pentru mine si proiectele mele, e o recunoastere "universala" (sau mai degraba universal valabila) - vezi in topicul cu literatura si personajele gay consideratii pe care le-ai facut chiar tu.
Cat despre blog, jocul meu e voit confuz si in primul rand dublicitar (sunt the good and and bad guy at the same time). Am constat ca a relata astfel despre experientele si trairile mele poate sa ofere cititorului senzatii care ii sunt personale. Ma rog, nu merge la toata lumea, e si o chestiune de gust.
OK, sper sa-ti mai faci timp pentru "conversatiile" noastre. Mai stimuleaza-ma. Salutari domnului inginer, ma bucur ca te-a "facut" sa scrii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu