Topkapi on RealK

----- Original Message -----
To: Pinocchio N.Collodi
Sent: Tuesday, September 21, 2004 10:44 AM


Dragul meu drag,

iata-ma post conferinta, post RealK, post o betie neintentionata. Sunt in holul hotelului, in suspensie intre doua adaposturi, pentru ca raman peste weekend la o prietena. Si cuprins de remuscari: iar am tacut, iar am gandit si iar nu apucat sa-ti raspund. O sa ma ierti? O mie si unu de ganduri se inghesuie la iesire, dar creierul e prea mic si incapabil, si degetele prea lenese sau prea putin conectate.

Mi-e dor de muzica. Desigur, nu muzica buna! de muzica pop, la cutie, pentru consum. O au si ei aici pe-a lor, dar e atat de... turceasca, ce te-ai asteptat?!

Ma tot gandesc cum sa fac sa-mi scot din cap cartea asta. Mi-am tot imaginat cine e Dragos Bucurenci, cine e el, ce face. Ba chiar i-am facut si o critica de carte intr-un rand: "O carte buna de un autor prost". Inca nu terminasem cartea pe cand terminasem sentinta. Cand apari la Bucuresti, daca nu-ti voi fi cumparat exemplarul tau, sa stii ca e din lipsa de timp mai degraba decat din orice alt motiv, ti-l voi imprumuta pe al meu. Demult n-am mai citit o carte in douazeci si patru de ore. De fiecare data cand o lasam din mana cu regret, ma simteam ca un drogat in sevraj - sau asa ceva, cu limitarile de rigoare. In prima noapte am visat ca lucram in casa unui vampir. De fapt, mama lucra si eu eram in vizita la ea si erau tot felul de lucruri pe care trebuia sa le faci si tot felul de lucruri pe care nu trebuia sa le faci ca sa nu te muste vampirul. Crezi ca nu are nici o legatura cu cartea? Eu nu ma pot opri sa nu fac legaturi dintre acel text si lumea reala. Lumea lui si lumea mea. Lucruri care "i s-au intamplat" si lucruri care mi se intampla. Cele patru multimi nu se suprapun exact. Nu e nici macar ca atunci cand se greseste CMYK-ul la tipar. Dar eu vad legaturi. Oare sunt tampit? Oare sunt paranoic? In secret nutresc gandul ca sigur traiesc experiente care altora le sunt accesibile doar in haiala (high-ala). Si ca ar fi mult mai rau daca as incerca sa fiu hai. Poate ca sunt un las... daca da, atunci de ce e bine sa te lashi? si de ce e rau sa pierzi controlul? In definitiv solutia e perdanta, daca stii ca poti pierde controlul, e perdanta rau. Si mi se face frica. Ca sunt un prefacut, un ipocrit, un lash, un una-zice-alta-face, un complexat si, in general un puritan. Eu, care urasc prostia si prefacatoria, dar care ma surprind, o, de atatea ori! prefacandu-ma aproape incostient sau din reflex. O carte care te face sa te intrebi de ce incerci sa fii amabil. Si care iti trage un pumn in gura daca pretinzi ca deja esti. Amabilitatea e cam nashpa, cred.

Revin - e un fel de trip. Sunt in hol, langa un turc portocaliu care vorbeste cu trei broaste testoase mici. Un ghid anglofon ma dranjeaza la urechi, ca un veritabil agitator-aranjor, dand instructiuni cu voce tare. O lumina cretina imi face mici curcubee pe retina si incepe sa-mi fie foame. Dilema e daca ma car sau nu inhamat la laptop pana "la capatul" celalalt sa ucid timpul intr-o cafenea "cu specific", fara sa am macar garantia ca e mai bine decat aici, pana termina si L cu lucrul. Daca ar fi dupa mine, as inchide tot, as opri curentul si m-as culca putin. Un pic de abandonare nevinovata chiar aici, in hol. Nu poate fi vorba insa, pentru ca trage curentul, trag si turistii si cineva trage niste fumuri. As minti daca as spune ca nu ma deranjeaza fumul, numai fumurile! De fapt, atunci cand nu are legatura cu mine, nu ma obosesc sa ma deranjeze fumurile, in schimb fumul ajunge sa ma enerveze. Din cauza insinuarilor. Pauza. Ce fac? iti povestesc "incredibilele aventuri" din holul acestui hotel?! De fapt viata mea e incredibil de plata si de constanta, in acest caz. Cine isi va pierde timpul ca sa gaseasca sensul in relatarea unuia care... sta in fotoliu punct? Daca raspunsul e "eu/tu", iti multumesc. Stai linistit, nu e nevoie. Nimeni nu te poate obliga sa citesti, in vreun fel, acest text, nici macar convenienta.

Nu ca sunt un pretentios adorabil? C m-ar face muci din cuvinte. Cateva exemple:"tare sfatos si firoscos te-ai mai facut... iti multumesc pentru magnanimitate, eternul dar din inima, atat de special din partea ta. stim ca nu te poti intoarce pe dos, nici da peste cap. in fine, yawn...
asa ca, raman al dvs., racoros si netraumatizat,"

Sau:"45 ??? Cine-i labaru'?
Dupa cum spuneam, portretele te coafeaza, ceva deosebit. Mai ales cele de incaltaminte. Trebe ca le cunosti foarte bine psihologia, pare ca ati comunicat foarte bine la sedinta foto...
E adevarat si ca in ultimele zile lumina exterioara a fost cu totul speciala... Sau ti-a pozat in studio?" - asta-i de cand am incercat sa vand niste papuci de firma pe care ii luasem prea mari pentru T si, ajuns la fundul sacului, am facut un junk(sic!)mail pe la prieteni sa-mi gaseasca un cumparator. Papucii sunt in continuare nevanduti si nepurtati, dar eu m-am mai redresat.

Sau: "hotmail-ul a blocat whatever was it that you sent. I guess smth suspicious" - asta e replica lui la mesajul in care ii semnalam Romanian Gay Life pe Blogspot. Baiatul asta e cianotic in cerul gurii! poate fiindca nici ustoroi n-a papat, nici gura nu-i pute. Hm.

Alta zi, alta Turcie, alte ganduri.

... si desigur aeroportul. Daca esti pe fuga nu scapi de ciubuc si giumbusluc. Mie de exemplu mi-au lipsit trei milioane, adica doi dolari, la taxi, si nu din cauza mea, era meci Galatasarai-Besictasi si am mers pe ocolite, cam de 4 dolari. Pe chestia asta m-a mai jumulit de inca cinci parai la cursul lui de schimb. Si pentru ca aveam bacnota mare m-am captusit cu rest treizeci si opt de milioane pe care trebuia sa le cheltuiesc. Asa ca, desi nu mai aveam chef sa fac nici o cumpararatura - asta e chiar un eveniment! si ce s-a ales de el! - mi-am luat ochisori, suc de portocale si CD-uri. Si in final am mai scos din buzunar doisprezece dolari pe de-asupra. Si de unde facem economii peste economii, am tras o cheltuiala de zile mari. Ce gust amar. Ca de la spray-ul medicament pentru gat care ma face sa cred ca am mancat un cabinet intreg cu dentist cu tot. De abia astept sa ajung acasa.

(dupa cateva zile de bibilit texte si obosit de atatea tranzite nu mai bibilesc nimic, o sa-ti trimit totul asa, fie ce-o fi, deja e sapte la zero scorul cu tine si poate as putea egala povestindu-ti cum in vizita delegatiei de ieri la fiecare intalnire s-au varsat cantitati semnificative de apa intr-un mod neintentionat, spre imbujorarea gazdelor si a musafirilor, asa cum ii sade bine oricui in ocazii oficiale, ca doar suntem cu totii bine simtiti. Dar nu o sa fac asta. Lunea a fost de kkt, si azi e marti si e tarziu. Ma uit in creierii timpului sa vad pe unde ma mai trimite destinul, si ma bucur ca ne vedem. Acum fug, ca nu-i de joaca cu creierii astia.)