23 septembrie 2007

Cine este Pinocchi0?

Sa ne aducem aminte: Personajul Pinocchio Collodi, nascut la 3 iunie 2004 intr-un dialog cu monsoux, nu vroia sa spuna decit un singur lucru: Ca viata gay de fiecare zi nu inseamna neaparat singuratate si depresie, asa cum se intrevedea din internetul vremii, ci la fel de bine multumire, normalitate, ba chiar banalitate. Fara sa cad in activism, iata ce vroiau sa arate povestile mele despre domnu' Inginer. Trei ani mai tirziu, blogosfera are destui reprezentanti gay care spun acelasi lucru, asa ca incepem sa ne mai gindim si la altceva.

Cum se intimpla de cele mai multe ori cu personajele si identitatile imaginare (Dame Edna Everage, bunaoara), si Pinocchi0 a capatat o viata si o vointa proprie si a inceput sa faca mai mult ce vrea el decit ce vrea autorul lui. Autorul ar vrea uneori sa spuna altceva, lucruri care tin de identitatea lui reala, dar ele devin incompatibile cu personajul. Cu alte cuvinte: ori Pinocchio Collodi, caracterizat de Zaza scurt pe doi cu sintagma 'queer as folk', ori [...], specialist in [...]. Si una si alta nu merge. Pinocchi0 nu poate conversa profesional pe tema [...], iar [...] nu isi poate permite sa fie gay in vazul lumii, cel putin nu in Romania. Asta e, [...], ca si altii ca el, ramine deocamdata in spatele unei usi inchise, prin care razbat uneori replici, cintecele, zumzaieli.

Nu dramatizam insa, unele situatii au comicul lor. Intr-un recent schimb de orgolii cu A. imi aminteam de urmatoarea poveste:

Intr-o zi oarecare iesisem din birou pentru aproximativ o jumatate de minut, si ma aflam intr-unul din acele spatii inguste, in care mi-au venit intotdeauna o gramada de idei bune. Fiind probabil bine dispus, fluieram “Mackie’s back in town” (?) si mi-l imaginam pe Louis Armstrong cintind-o. Faianta de pe pereti facea o acustica nemaipomenita. Apoi m-am oprit brusc, pentru ca intrase cineva. Personajul de dincolo de usa mi-a spus cu o voce tare dulce, blind-ironica: Ah, de ce te-ai oprit? Cinta mai departe! Dupa voce si mai ales dupa exprimare nu putea sa fie decit un student, probabil din anii mici. Am tras de timp atita cit sa-l aud iesind, dupa care am iesit si eu. M-am intrebat ce mutra ar fi facut daca as fi iesit inaintea lui si ar fi vazut cu cine statea de vorba. Cred ca as fi murit de ris.

5 comentarii:

Zaza spunea...

Ah, adorabil, zău!

Pinocchi0 spunea...

Sunteti sigura, doamna, ca n-o sa sfirsim intr-un blog conjugal? :-)

A. spunea...

@Pinocchio:
"schimb de orgolii" - uahahahaha!

Cat despre Zaza - stati linistit: incepe prin a-ti face complimente si a se extazia in fata ta, sfarsind repede prin a nu-ti mai raspunde la salut si a-ti inchide usa-n nas.

Pinocchi0 spunea...

Inceputul l-am facut deja, dar pina acum nu am vazut complimentele si extazul. Poate ca e un semn bun?

Zaza spunea...

Pinocchio: Complimente? Ntz! :)