07 aprilie 2008

Revedere

Prin somnul subtire de dimineata, lama unui ciocan pneumatic mângâie aproape tandru asfaltul. Sunetul e slab, superficial, si tine o vreme. E aproape un vis. Odata marcat traseul, operatiunea devine ceva mai profunda. Sunetul capata o anume gravitate, e clar ca nu visez. In fine, musca in profunzime din asfalt, zgomotul devine infernal, in acelasi timp suna desteptatorul, ora 7:30. Suprema delicatete ardeleneasca: altfel as fi sarit, vezi bine, pina in tavan.

Ca la mama acasa: Abia sosit, stam la povesti. Ne hotarim cu greu sa ne ducem la culcare, e tirziu. La ce ora ai mâine avionul de Cluj? Eh, ne sculam la 8, ajunge. Noaptea in mahalaua Crangasiului. Strigate de drag queen se reverbereaza in spatiul dintre blocuri. Sa tot fie vreo 2 noaptea. De data asta, ma bucur ca nu avem 30 de grade afara si inchid geamul. Patul e prea tare, perna prea mica, ma sucesc de pe o parte pe alta. Adorm intr-un tirziu. Mama imi sopteste tandru la ureche: E 7, nu te scoli? Vorba ardeleanului: No, pai daca trebuie, trebuie.

4 comentarii:

Anonim spunea...

ardeleanu zice "musái"

inca o fiica a Evei spunea...

Bine ai venit in capitala noastra draga! Sper ca ai nervii de otel, daca ma intelegi...:)

Pinocchi0 spunea...

Nu-i am. Tocmai de'asta nici nu rezist prea mult in capitala. Salutari din Cluj ;-)

Zaza spunea...

Plăcut. Plăcut mult.