Germana fără profesor: Numai pentru adulți

Explicatiile de mai jos nu se adreseaza, sa fim bine intelesi, copiilor curiosi si nici firilor juvenil-sensibile.

Nu sunt sigur cum se scrie, dar asta nu are importanta, fiind vorba de un cuvint din dialect: dialectul se vorbeste. Interesant este ca se spune la fel in mai toate dialectele limbii germane. De cele mai multe ori se scrie Futt, uneori Vut sau Fud (in orice caz la feminin, die F.) si nu inseamna ceea ce ar putea banui cititorul român. Nu este decit o denumire populara si nu din cale afara de rafinata a vaginului.

Futt se foloseste adesea in expresia “a vorbi über Futt und grüne Bohnen”, din care prima parte am explicat-o deja, a doua fiind fasolea verde: die Bohne boaba (“er versteht nicht die Bohne”, nu intelege nici o boaba), respectiv fasolea, si grün, culoarea corespunzatoare a pastaii. A vorbi despre p*zd* si fasole verde este acelasi lucru cu a indruga verzi si uscate, pastrind cromatica dincolo de granitele lingvistice. Firile sensibile vor folosi eufemismul aus dem Nähkästchen plaudern (plaudern, a palavragi, din Nähkästchen, adica din cosuletul de lucru). Aceasta este adica expresia pe care am folosit-o ca sa descriu in public cursul de perfectionare la care am luat parte. (Intre patru ochi as fi putut sa folosesc originalul, dar Johnny dear a ramas si asa cu gura cascata.)

Si acum leapsa de la Urmuz:

Cu ani in urma, cind placerea plimbarilor mina in mina pe câmpie cu domnu’ Inginer era inca proaspata si feciorelnica, am aflat urmatoarea poveste intimplata cu alti multi ani in urma:

Domnu’ Inginer se plimba mina in mina pe câmpie cu prietenul lui din acele vremuri, cind deodata, in santul care despartea câmpia de sosea, a vazut unul din acele obiecte bizare de care vorbea Urmuz si care isi vedeau de ale lor. Obiectul se compunea mai intii dintr-o cutie patrata de marimea unei baterii, legata la capatul unui fir. Insufletit de curiozitatea profesionala, domnu’ Inginer trase de fir. La capatul celalalt se afla un obiect pe care avea sa il numeasca Gummifutt, si care iesi la lumina dintre balariile santului. Daca am explicat deja partea definitorie a constructului, ne mai ramine de explicat atributul Gummi-, care desemneaza in cazul de fata materialul de constructie, cauciucul.

Domnu’ Inginer avea sa-mi explice ca instalatia se completa cu o parte textila, care acoperea partile rusinoase (desigur nu bateria si cablul de alimentare), Hessen fiind un land catolic.

Amintindu-mi de aceasta povestire aseara, in pat, in loc sa adorm inocent dupa un litru de ceai sedativ, am murit de ris. Iar leapsa merge mai departe la Octavian, a carui fantezie infloritoare sunt convins ca de data asta va scoate la iveala alt obiect, mult mai bizarr decit un dildo.