30 iunie 2009

Plecarea în străinătate, 2

From: Pinocchio
To: Aanonim
Date: Fri Jul 08 09:23:51 1994
Subject: Re: Raspuns ne gresit

[...]
>Caut o incheiere adecvata si nu gasesc. Emotia.

Cind am venit in Germania, doamna care a sprijinit in mod energic toata actiunea mi-a spus categoric sa nu mai folosesc batiste. De atunci nu mai am. Tot ce iti pot oferi este un umar electronic pe care sa plingi citeva microsecunde, la despartire. Iar eu voi flutura in urma ta pachete de etherTalk si, cind Isabela, masina, va trece de piciorul perpendicularei coborita din Munchen pe dreapta Paris-Heidelberg-Nurnberg-Praga imi voi sufla cu demnitate nasul intr-un servetel de hirtie, pretextind ca am uitat sa imi iau pastila de alergie si ca vai polenul asta ma omoara cu zile... Sincer. P.


Date: Fri Jul 08 11:08:34 1994

>Doctore, acum ca ne'am luat deja la revedere
>putem discuta mai degajat. Intodeauna am visat
>sa scriu o carte care sa nu se termine
>la ultima pagina, ci pe undeva pe la mijloc.

Da, mi s-a parut intotdeauna o idee deosebit de buna. Exista si o posibila extensie: in amoooooor, cind cei doi se iubesc cu adevarat si cu pasiune si fara probleme abia dupa ce s-au despartit. Dar istoria arata in cazul meu, dupa cum stii, cu totul altfel. Il faut que la jeunesse se passe, imi place expresia asta la nebunie.
[...]

2 comentarii:

Mihaela spunea...

O extensie în amor:) Hm, eu mai degrabă zic: Punct. Şi de la capăt.

Pinocchi0 spunea...

Eh, eram tineri atunci :-)
Aveam aproape 32 de ani...

Dar ideea cu cartea care se termina la jumatate imi place si acum foarte tare. "Mullholand Drive" parca era asa, nu? Doua jumatati, din care a doua parca era un flash back si s-ar fi potrivit mai bine ca inceput. Dar la David Lynch nu se stie niciodata.